Dumitru Karnabatt

Dumitru Karnabatt
Date personale
Născut	26 octombrie 1877 Giurgiu, România, România
Decedat	aprilie 1949 (71 de ani)
Căsătorit cu	Lucrezzia Karnabatt[*]​
Cetățenie	România
Ocupație	hagiograf[*]​ biograf[*]​ poet
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Pseudonim	Karnabat, Carnabatt, Carnabat, D. Karr

Dumitru sau Dimitrie Karnabatt (numit și Karnabat, Carnabatt sau Carnabat, cunoscut sub numele de D. Karr, n. 26 octombrie 1877 – d. aprilie 1949) a fost un poet, critic de artă și jurnalist politic, unul dintre reprezentanții minori ai simbolismului. El a fost discipolul lui Alexandru Macedonski și Ștefan Petică, reprezentând școala conservatoare și mistică a simbolismului românesc, și a contribuit periodic la ziarul Seara. A fost soțul scriitoarei Lucrezzia Karnabatt.

Karnabatt a avut o carieră controversată, în special în timpul primului război mondial. Rusofob convins și sceptic față de Puterile Antantei, a dat credibilitate Germaniei și Puterilor Centrale. Colaborarea lui, exemplificată de articolele de propagandă pe care le-a scris pentru Gazeta Bucureștilor, i-a adus o condamnare la închisoare, în martie 1919. A fost eliberat în ianuarie 1920, dar scandalul avea încă repercusiuni în anii 1920, împiedicând cariera sa în presa interbelică.

Simbolismul mistic era o constantă a operei literare a lui Karnabatt. În anii 1930 și 1940 poetul și-a publicat opiniile admirative pentru catolicismul în general, și în special pentru mistica franciscană. Aceste credințe au fost reluate în eseurile și poeziile sale finale, care au primit recenzii mixte.

O carte reprezentativă pentru activitatea sa literară este volumul memorialistic „Boema de altădată”. Sentimentalul care a fost D. Karnabatt a lăsat în această scriere o galerie de portrete. Karnabatt a decis să se cantoneze, scriind despre boema de altădată, în anii săi de tinerețe, începând cu bucuria, privită ca un privilegiu, de a-l fi cunoscut pe Ion Luca Caragiale în 1885, și continuând cu rememorarea unor prieteni dragi, a căror tristă trecere prin timp l-a marcat profund. Exceptându-l pe Barbu Ștefănescu Delavrancea, toate celelalte personaje evocate de el au trăit drama sărăciei, a marginalizării sociale, a bolii, a morții premature. D. Karnabatt reușește să creeze, cu mijloacele simple ale gazetarului ancorat în realitate, o carte de atmosferă. În paginile dedicate orașului natal, Giurgiu, își rememorează anii copilăriei petrecute pe malul Dunării.

Scrieri

• Rusia în fața cugetărei românești, Editura Minerva, București 1915;
• Sfântul Francisc din Assisi și spiritul franciscan, cu ilustrații de Traian Bilțiu-Dăncuș; Ed. Serafica, Săbăoani-Roman 1920;
• Bohema de altădată, Editura Vremea, București 1944; reeditare cu o prefață de Dan Mucenic, Giurgiu 2014.