E-sănătate (sau e-health) este un termen utilizat pe scară largă de către o mulțime de persoane, instituții academice, organisme profesionale și organizații de finanțare. El a devenit un neologism acceptat în ciuda lipsei unei definiții clare și precis convenite. [1] Astfel, e - sănătatea este definită ca fiind un termen nou, necesar pentru a descrie utilizarea combinată a comunicațiilor electronice și a tehnologiei informației în sectorul sănătății. Utilizarea în domeniul sănătății a datelor digitale transmise, stocate și extrase prin mijloace electronice, în scopuri clinice, educaționale și administrative, atât la sediul local, cât și la distanță. Totodată, e-sănătatea se referă la toate formele de asistență medicală electronice, transmise prin intermediul internetului, variind de la "produse" informaționale, educaționale și comerciale la servicii directe oferite de profesioniști, non- profesioniști, întreprinderi sau consumatori în sine. E-sănătatea cuprinde o mare varietate de activități clinice care au caracterizat în mod tradițional telesănătatea, dar care sunt transmise prin intermediul internetului. E-sǎnǎtatea pur și simplu face asistența medicală mai eficientă, permițând în același timp pacienților și profesioniștilor să concretizeze ceea ce în trecut era imposibil de realizat.

Forme de e-sănătateModificare

În funcție de obiectul și stadiul de dezvoltare al aplicațiilor de e - sănătate, acestea se pot împărți în diferite forme de e - sănătate:

  • Informații - furnizarea de informații către pacienți sau medici apelând la portaluri cu informații;
  • Comunicare - Schimbul de informații dintre cele două părți (pacient - medic, doctor - doctor, ... ) fără un răspuns direct și în timp util a partenerului de comunicare;
  • Interacțiune - Schimbul de informații sau date între părți, cu o reacție directă a partenerului de comunicare (de exemplu, monitorizarea la domiciliu);
  • Tranzacție - schimbul de date specifice între diferiți parteneri, cu scopul de a furniza servicii medicale într-un mod complet electronic (de exemplu fișa medicală electronică a pacientului);
  • Integrare - înregistrarea pe toată durata vieții a tuturor datelor deținute de un pacient cu privire la starea lui de sănătate. Fuzionarea tuturor datelor din domeniul medical și paramedical și completarea informațiilor prin informarea și înregistrarea pacientului în sine (de exemplu, cartea de sănătate în format electronic).

Dispozitivele de asistență medicală auto-monitorizateModificare

Auto-monitorizarea este utilizarea de senzori sau instrumente care sunt ușor accesibile publicului larg pentru urmărirea și înregistrarea datelor cu caracter personal. Senzorii sunt de obicei dispozitive portabile, iar instrumentele sunt disponibile digital prin intermediul aplicațiilor dispozitivelor mobile. Dispozitivele de auto-monitorizare au fost create în scopul de a permite ca datele personale să fie disponibile instantaneu persoanei care urmează să fie analizată. Deocamdată, fitness-ul și monitorizarea sănătății sunt cele mai populare aplicații pentru dispozitive de auto-monitorizare.[2] Cel mai mare beneficiu pentru dispozitivele de auto-monitorizare este eliminarea necesității ca spitalele terțe să efectueze teste, care sunt atât scumpe cât și lungi. Aceste dispozitive reprezintă un progres important în domeniul gestionării sănătății personale.

Schimbul de dateModificare

Unul dintre factorii care împiedică utilizarea instrumentelor e-Sănătate de la acceptarea pe scară largă este îngrijorarea cu privire la problemele de confidențialitate referitoare la dosarele pacienților din Sistemul informatic medical.[3] Această preocupare este legată atât de confidențialitatea datelor personale, cât și de datele neconfidențiale. Fiecare practică medicală are limbaj specific și instrumente pentru diagnosticare. Pentru a standardiza schimbul de informații, diferite scheme de codare pot fi utilizate în combinație cu standardele medicale internaționale.

Primii utilizatoriModificare

Pacienții care trăiesc cu afecțiuni pe termen lung (afecțiuni cronice) dobândesc de multe ori un nivel înalt de cunoaștere a proceselor implicate în îngrijirea lor și dezvoltă experiențe în a face față stării lor. Pentru aceste tipuri de pacienți, soluțiile e-Sănătate de la front-end pot fi relativ ușor de implementat.

E-mental healthModificare

E- sănătate mintală este frecvent utilizată pentru a face referințe în cadrul unor intervenții de pe internet și acordării de sprijin în stările de sănătate mintală.[4] Totuți, aceasta se poate referi și la utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații care de asemenea includ utilizarea rețelelor sociale, telefoniei fixe sau mobile. [5] Serviciile de sănătate mintală de asemenea includ informații, serviciul de sprijin de la egal la egal, programe computerizate și de internet, aplicații virtuale, jocuri și comunicarea în timp real cu specialișitii instruiți.[6] De asemenea, programul poate fi utilizat prin intermediul telefoanelor și răspunsului vocal interactiv.[7] Tulburările mintale includ o gamă largă de stări precum tulburările provocate de utilizare de alcool și stupefiante, tulburări comportamentale așa cum depresie, demență și boala Alzheimer, tulburări delirante precum schizofrenia și anxietate.[8] Majoritatea intervențiilor pe sănătate mintală sunt axate pe tratamentul depresiei și a anxietății. Totuși, exită programe destinate diverselor probleme precum abandonarea fumatului[9], a jocurilor de noroc[10] și de sănătate mintală post traumatică.[11]

Avantaje și dezavantajeModificare

E-sănătate mintală are un șir de avantaje așa cum costuri joase, accesibilitate și asigurarea anonimatului utilizatorilor.[12] Totuși, ar exista și un șir de dezavantaje precum nelineștele legate de credibilitatea față de tratamentul aplicat, intimitatea și confidențialitatea utilizatorului.[13] Securitatea online presupune implementarea protecției care ar proteja intimitatea și confedențialitatea utilizatorului. Aceasta include colectarea și utilizarea corespunzătoare a datelor utilizatorului, protejarea datelor contra accesului neatorizat și modificarea și stocarea în siguranță a datelor.[14] E-sănătate mintală și-a căpătat locul în cercetările științifice teoretice și practice în diverse discipline așa cum psihologie, asistență socială clinică, terapie de familie și de cuplu, și conselierea sănătății mintale.[15] Astfel, pînă la momentul actual, mișcarea E-sănătate mintală are o organizație internațională, Societate Internațională privind Sănătatea Mintală Online.[16] Totuși, implementarea e-sănătate mintală în practică clinică și sistemul de asistență medicală ramâne a fi limitată și fragmentară.[17][18]

ProgrameModificare

La momentul actual există cel puțin cinci programe disponibile care vizează tratamentul anxietății și depresiei. Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Asistență al Marii Britanii a identificat un șir de programe accesibile ca cost și utilizare în asistență primară.[19] Acestea includ programul Fearfighter (“Program de combatere a fricelor”, un text ce se bazează pe un program de terapie comportamental cognitivă utlizat în tratamentul fobiilor la pacienți, și Beating the Blues (“Combaterea Depresiilor”) un text interactiv, desene animate și un video cu program de Terapie Cognitiv-Comportamentală (TCC) a anxietății și depresiei. Implementarea a alte două programe în asistența primară a fost sprijinită de Guvernul Australiei. Primul program fiind Anxiety Online ( “Anxietatea Online”), un program bazat pe un text menit să trateze stările de anxietate, depresie și tulburări de alimentație, și al doilea program THIS WAY UP ( “ PE ACEST DRUM NE RIDICĂM”) reprezintă un șir de texte, desene animate și programe video interactive de combatere a anixietății și stărilor depresive. Un alt program este iFigthDepression® (Eu Lupt cu Depresia) , program gratuit, care poate fi accesat în mai multe limbi, un instrument web de autogestionare a formelor mai puțin severe de depresie, care poate fi utilizat sub îndrumarea medicului de familie sau a psihologului.

Totodată, există un șir de programe online de abandonare a fumatului. QuitCoach (“Antrenorul care te ajută să lepezi fumatul”)[20] reprezintă un plan personalizat de abandonare a fumatului care este elaborat în baza răspunsurilor la întrebări cu privire la încetare a fumatului și alcătuit individual de fiecare dată cînd utilizatorul accesează pagina. Programul Freedom from Smoking (“Libertate de la Fumat”)[21] trece utilizatorii prin lecții grupate pe module care furnizează informații și sarcini de încetare a fumatului. Aceste module îi ghidează pe participanți în vederea urmării pașilor cum ar fi pregătirea pentru încetarea fumatului, abandonare și prevenirea recedivelor.

Alte internet programe au fost elaborate în special ca partea cercetării în tratamentul tulburărilor specifice. De exemplu, terapia online de autodirecționare pentru problema jocurilor de noroc a fost elaborată special pentru a testa această metodă de tratament.[22] Tututor participanților li s-a acordat accesul la pagina web. Grupului supus tratamentului i-au fost acordate strategii comportamentale și cognitive menite să reducă sau să înceteze dependența față de jocurile de noroc. Acest tratament a fost prezentat sub formă de caiet de lucru care încuraja participanții să-și automonitorizeze dependența față de jocuri cu noroc prin menținerea înregistrării online pe siturile jocurilor de noroc și de înregistrare a impulsurilor de a juca în jocuri de noroc. De asemenea, participanții aveau voie să utlizeze aplicațiile mobile pentru colectarea informațiilor de automonitorizare a manifestărilor personale. În final participanții puteau alege obțiunea de a primi câte un mesaj electornic motivațional sau un text care le-ar aminti despre progresele și scopurile personale.

După declanșarea Furtunii Ike din 2009, au fost elaborate un șir de programe de intervenție.[23] În timpul acestui studiu, 1,249 de adulți afectați de furtună au fost selectați la întâmplare pentru a lua parte în cadrul aceste intervenții. Participanților li s-a acordat un interviu structurat care îi invita să acceseze pagina web de intervenție cu utilizarea a unei singure parole. Accesul al pagina web a fost asigurat timp de patru luni de zile. Pe măsură ce participanții au accesat site-ul, au fost repartizați la întâmplare fie la intervenție. celor desemnați pentru intervenție li s-au furnizat module care constau în informații privind strategiile de coping eficiente pentru gestionarea comportamentului de sănătate mintală și de risc pentru sănătate.

NoteModificare

  1. ^ What Is eHealth (3): A Systematic Review of Published Definitions
  2. ^ Paddock, Catharine (). „How self-monitoring is transforming health”. Medical News Today. Healthline Media UK Ltd. 
  3. ^ „The Emergence of National Electronic Health Record Architectures in the United States and Australia: Models, Costs, and Questions”, PubMed Central (PMC), accesat în  
  4. ^ „e-hub: an online self-help mental health service in the community”, Mja.com, accesat în  
  5. ^ „$name”, Nhsconfed.org, accesat în  
  6. ^ Health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/content/7c7b0bfeb985d0ebca257bf0001bb0a6/$file/emstrat.pdf (PDF) http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/content/7C7B0BFEB985D0EBCA257BF0001BB0A6/$File/emstrat.pdf, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ „Computerised cognitive behaviour therapy for depression and anxiety”, Nice.org, accesat în  
  8. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. 4th, text revision). American Psychiatric Publishing. ISBN 978-0-89042-025-6. 
  9. ^ Civljak, Marta; Stead, Lindsay F.; Hartmann-Boyce, Jamie; Sheikh, Aziz; Car, Josip (). „Internet-based interventions for smoking cessation”. Cochrane Database of Systematic Reviews (7): CD007078. doi:10.1002/14651858.CD007078.pub4. PMID 23839868. 
  10. ^ Hodgins, David C.; Fick, Gordon H.; Murray, Robert; Cunningham, John A. (). „Internet-based interventions for disordered gamblers: study protocol for a randomized controlled trial of online self-directed cognitive-behavioural motivational therapy”. BMC Public Health. 13: 10. PMC 3545736 . PMID 23294668. 
  11. ^ Ruggiero, Kenneth J.; Resnick, Heidi S.; Paul, Lisa A.; Gros, Kirstin; McCauley, Jenna L.; Acierno, Ron; Morgan, Mark; Galea, Sandro (ianuarie 2012). „Randomized Controlled Trial of an Internet-Based Intervention Using Random-Digit-Dial Recruitment: The Disaster Recovery Web Project”. Contemporary Clinical Trials. 33 (1): 237–46. doi:10.1016/j.cct.2011.10.001. PMC 3253875 . PMID 22008248. 
  12. ^ Andrews, Gavin; Titov, Nickolai (). „Treating people you never see: internet-based treatment of the internalising mental disorders”. Australian Health Review. 34 (2): 144–7. doi:10.1071/AH09775. PMID 20521437. 
  13. ^ Musiat, Peter; Goldstone, Philip; Tarrier, Nicholas (). „Understanding the acceptability of e-mental health: attitudes and expectations towards computerised self-help treatments for mental health problems”. BMC Psychiatry. 14: 109. doi:10.1186/1471-244X-14-109. PMC 3999507 . PMID 24725765. 
  14. ^ Bennett, Kylie; Bennett, Anthony James; Griffiths, Kathleen Margaret (). „Security Considerations for E-Mental Health Interventions”. Journal of Medical Internet Research. 12 (5): e61. doi:10.2196/jmir.1468. PMC 3057317 . PMID 21169173. 
  15. ^ Sprenger, Michaela; Mettler, Tobias; Osma, Jorge (). „Health professionals' perspective on the promotion of e-mental health apps in the context of maternal depression”. PLOS ONE. 12 (7): e0180867. doi:10.1371/journal.pone.0180867. PMC 5507525 . PMID 28704442. 
  16. ^ „ISHMO”. International Society for Mental Health Online. 
  17. ^ Gehring, ND (). „Pediatric eMental healthcare technologies: a systematic review of implementation foci in research studies, and government and organizational documents”. Implementation Science. 12 (76): 76. doi:10.1186/s13012-017-0608-6. PMC 5479013 . PMID 28637479. 
  18. ^ Wozney, L (decembrie 2017). „Implementation of eMental Health care: viewpoints from key informants from organizations and agencies with eHealth mandates”. BMC Medical Informatics and Decision Making. 17 (78): 78. doi:10.1186/s12911-017-0474-9. PMC 5455087 . PMID 28577543. 
  19. ^ „Computerised cognitive behaviour therapy for depression and anxiety”, Nice.org, accesat în  
  20. ^ „QuitCoach > Home”, Quitcoach.org, accesat în  
  21. ^ „Freedom from Smoking ~ Home”, Freedomfromsmoking.org, accesat în  
  22. ^ „Internet-based interventions for disordered gamblers: study protocol for a randomized controlled trial of online self-directed cognitive-behavioural motivational therapy”, PubMed Central (PMC), accesat în  
  23. ^ „Randomized Controlled Trial of an Internet-Based Intervention Using Random-Digit-Dial Recruitment: The Disaster Recovery Web Project”, PubMed Central (PMC), accesat în  

Legături externeModificare