Ethnikos Drymos Prespon

Ethnikos Drymos Prespon


Poziția	Macedonia de Vest Grecia
Coordonate	40°46′01″N 21°06′00″E ({{PAGENAME}}) / 40.767°N 21.1°E
Suprafață	250 km²
Înființare	1974
Cod Natura 2000	GR1340001
Modifică date / text

Ethnikos Drymos Prespon este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC^[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA^[2]) din Grecia întinsă pe o suprafață de 26.635,94 ha, integral pe uscat.

Localizare

Centrul sitului Ethnikos Drymos Prespon este situat la coordonatele 40°46′44″N 21°04′40″E / 40.77889°N 21.077674°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

Situl Ethnikos Drymos Prespon a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în octombrie 1987^[2] pentru a proteja 137 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

sit de importanță comunitară (în august 1996)
arie specială de conservare (în martie 2011)^[1]^[3]^[4]

Biodiversitate

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 25 de habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Iazuri temporare mediteraneene, Râuri mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Paspalo-Agrostidion, Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.), Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Stepe panonice nisipoase, Pajiști uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae), Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Grohotișuri est-mediteraneene, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de Quercus trojana, Păduri de Quercus frainetto, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Păduri endemice cu Juniperus spp..^[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:^[3]

păsări (123): uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar-de-mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcar-de-rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), Anser albifrons albifrons, fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de luncă (Anthus pratensis), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), lăstunul mare (Apus apus), stârc cenușiu (Ardea cinerea), pietruș (Arenaria interpres), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), fugaci de țărm (Calidris alpina), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), bătăuș (Calidris pugnax), fugaci pitic (Calidris temminckii), caprimulg (Caprimulgus europaeus), rândunică roșcată (Cecropis daurica), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), șerpar (Circaetus gallicus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), prepeliță (Coturnix coturnix), cuc (Cuculus canorus), lebădă de vară (Cygnus olor), lăstun de casă (Delichon urbicum), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă mică (Egretta garzetta), presură de grădină (Emberiza hortulana), Emberiza melanocephala, măcăleandru (Erithacus rubecula), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar negru (Ficedula hypoleuca), Ficedula semitorquata, cinteză (Fringilla coelebs), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), Gallinago media, cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mic (Gavia stellata), scoicar (Haematopus ostralegus), piciorong (Himantopus himantopus), frunzăriță galbenă (Hippolais icterina), rândunică (Hirundo rustica), Hydrocoloeus minutus, Iduna pallida, stârc pitic (Ixobrychus minutus), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator), pescăruș sur (Larus canus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), Leiopicus medius, sitar de mâl (Limosa limosa), grelușel-de-zăvoi (Locustella luscinioides), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), rață fluierătoare (Mareca penelope), Mergellus albellus, prigoare (Merops apiaster), cormoran mic (Microcarbo pygmaeus), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatură de munte (Motacilla cinerea), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), Numenius arquata arquata, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), ciuf-pitic (Otus scops), viespar (Pernis apivorus), Phalacrocorax carbo sinensis, codroș de munte (Phoenicurus ochruros), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar (Saxicola rubetra), Spatula clypeata, chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră mică (Sternula albifrons), turturică (Streptopelia turtur), graur (Sturnus vulgaris), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie roșcată (Sylvia cantillans), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie-mică (Sylvia curruca), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), Tachymarptis melba, fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierar de lac (Tringa stagnatilis), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), pupăză (Upupa epops), Zapornia parva
amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus macedonicus
mamifere (3): vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), urs brun (Ursus arctos)
nevertebrate (2): rădașcă (Lucanus cervus), Morimus asper funereus
pești (3): Barbus prespensis, Cobitis meridionalis, Pelasgus prespensis
reptile (3): țestoasa de baltă (Emys orbicularis), țestoasă bănățeană (Testudo hermanni), elaphe situla (Zamenis situla)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 75 de specii de plante, 29 de specii de păsări, 8 specii de amfibieni, 21 de specii de mamifere, 2 specii de nevertebrate, 4 specii de pești, 18 specii de reptile.^[3]

Note

^ ^a ^b Law 3937/29-3-11 (OJ 60 A)
^ ^a ^b JMD HP 37338/1807/E103/6-9-2010 (OJ 1495 B)
^ ^a ^b ^c „Natura 2000 Standard Data Form for ETHNIKOS DRYMOS PRESPON”. Accesat în 30 mai 2024.
^ ^a ^b „ETHNIKOS DRYMOS PRESPON”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 29 mai 2024.

Vezi și

[sac-1] Law 3937/29-3-11 (OJ 60 A)

[spa-2] JMD HP 37338/1807/E103/6-9-2010 (OJ 1495 B)

[n2k-3] „Natura 2000 Standard Data Form for ETHNIKOS DRYMOS PRESPON”. Accesat în 30 mai 2024.

[biodiversity-4] „ETHNIKOS DRYMOS PRESPON”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 29 mai 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]