Economia Germaniei
Economia Germaniei | |
Frankfurt, capitala financiară a Germaniei | |
Monedă | Euro |
---|---|
An fiscal | anul calendaristic |
Organizații comerciale | UE, WTO, OCDE |
Statistici | |
PIB | ▲ $4,000 trilioane (nominal, 2018)[1] ▲ $4,356 trilioane (PPC, 2018)[1] |
Creșterea PIB | 2,1% (2016) 2,4% (2017) 1,4% (2018) 0,7% (2019)[1] |
PIB pe cap de locuitor | ▲ $48,264 (nominal, 2018)[1] ▲ $52,558 (PPC, 2018)[1] |
PIB pe sector | agricultură: 0,7% industrie: 30,7% servicii: 68,6% (2017 est.)[2] |
Inflație | 1,342% (2019)[1] 1,927% (2018)[1] 1,711% (2017)[1] |
Populație sub limita sărăciei | 16,7% (2015 est.)[2] La riscul sărăciei sau al excluziunii sociale: ▼ 19,0% (2017)[5] |
Coeficientul lui Gini | ▼ 29,1 scăzut (2017)[6] |
Forță de muncă | 45,9 milioane (2017 est.)[2] Rata de angajare: ▲ 79,9% (2018)[3] |
Forța de muncă după ocupație | agricultură: 1,4% industrie: 24,2% servicii: 74,3% (2016)[2] |
Șomaj | ▼ 3,4% (2018)[4] |
Principalele industrii | fier, oțel, cărbune, ciment, produse chimice, mașini, vehicule, mașini-unelte, electronică, automobile, alimente și băuturi, construcții navale, textile |
Comerț exterior | |
Export | ▲ $1,434 trilioane (2017 est.)[2] |
Bunuri exportate | autovehicule, mașini, produse chimice, produse informatice și electronice, echipamente electrice, produse farmaceutice, metale, echipamente de transport, produse alimentare, textile, produse din cauciuc și plastic |
Parteneri de export | Statele Unite 8,8% Franța 8,2% China 6,8% Olanda 6,7% Regatul Unit 6,6% Italia 5,1% Austria 4,9% Polonia 4,7% Elveția 4,2% (2017)[2] |
Import | ▲ $1,135 trilioane (2017 est.)[2] |
Bunuri importate | mașini, echipamente de prelucrare a datelor, vehicule, produse chimice, petrol și gaze, metale, echipamente electrice, produse farmaceutice, produse alimentare, produse agricole |
Parteneri de import | Olanda 13,8% China 7% Franța 6,6% Belgia 5,9% Italia 5,4% Polonia 5,4% Republica Cehă 4,8% Statele Unite 4,5% Austria 4,3% Elveția 4,2% (2017)[2] |
Investiții străine directe | ▲ $1,653 trilioane (31 decembrie 2017 est.)[2] ▲ In strainatate: $2,298 trilioane (31 decembrie 2017 est.)[2] |
Datorie externă brută | ▲ $5,326 trilioane (31 martie 2016 est.)[2] |
Finanțe publice | |
Datorie publică | ▼ 60,9% din PIB (2018)[7] |
Venituri publice | 1,665 trilioane (2017 est.)[2] |
Cheltuieli publice | 1,619 trilioane (2017 est.)[2] Surplus: +1,3% din PIB (2017 est.)[2] |
Rezerve | ▲ $200,1 miliarde (31 decembrie 2017 est.)[2] |
Sursa: The CIA World FactBook Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani | |
Modifică text |
Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca mărime, după Statele Unite și Japonia, a cincea din lume în ceea ce privește puterea de cumpărare și prima din Uniunea Europeană. Este o mare putere, plasându-se pe locul patru după economia PIB nominal și a cincea după PPC. Este cel mai mare exportator și al doilea importator de bunuri.
Economia ţării s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și huilă), sare, minereu de fier- şi pe baza combustibililor şi materiilor prim importate. Germania este a doua producătoare europeană după Rusia de energie electrică, obţinută mai ales in termocentrale si atomocentrale.
Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V in lume) de oțel, cupru și aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de mașini, care produce: automobile, locomotive, aparatură electronică, utilaje și multe altele.
PIB-ul nominal al Germaniei a scăzut în al doilea și al treilea sfert din 2008, având ca rezultat o recesiune tehnică, urmată apoi de un ciclu de recesiune globală și europeană.[8] În ianuarie 2009, guvernul german sub conducerea Angelei Merkel a aprobat un plan de stimulare economică în valoare de 50 de miliarde de euro (70 miliarde $) pentru a proteja mai multe sectoare dintr-o recesiune și prevenirea creșterii ulterioare a ratei șomajului.[9] În anul 2009, economia germană s-a comprimat cu 5%, aceasta fiind cea mai slabă performanță de după Al Doilea Război Mondial.[10]
Industria auto
modificareÎn anul 2010, piața a coborât cu 23,4%, la 2,9 milioane de mașini noi înmatriculate[11]. Cele mai mari cote de piață le-au avut mărcile Volkswagen (21%), Mercedes (9,6%), BMW-Mini (9,1%), Opel (8%), Audi (7,8%) și Ford (6,8%)[11].
Comerțul exterior
modificareCel mai mare partener economic al Germaniei a fost Rusia, din care importă produse de 31,8 miliarde de euro, și în care exportă de 26,4 miliarde de euro[12]. Cele mai multe masini se produc in Germania
Note
modificare- ^ a b c d e f g h „World Economic Outlook Database, April 2019”. IMF.org (în engleză). Fondul Monetar Internațional. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o „The World Factbook”. CIA.gov (în engleză). Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Employment rate by sex, age group 20-64”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în .
- ^ „Total unemployment rate”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în .
- ^ „People at risk of poverty or social exclusion”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în .
- ^ „Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în .
- ^ „General government gross debt”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în .
- ^ „Germany officially in recession as OECD expects US to lead recovery” (în engleză). The Guardian. . Accesat în .
- ^ „Germany agrees on 50-billion-euro stimulus plan” (în engleză). France 24. 06 ianuarie 2009. Accesat în 11 decembrie 2009. Verificați datele pentru:
|date=
(ajutor) - ^ Așteptările de redresare economică a Germaniei, în scădere[nefuncțională], 19 Ian 2010, money.ro, accesat la 20 ianuarie 2010
- ^ a b Vanzarile Renault si Dacia franeaza in Germania, 5 ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 13 martie 2011
- ^ Merkel și Medvedev, reuniune bilaterală pe problema energiei, 17 iulie 2011, evz.ro, accesat la 17 iulie 2011
Legături externe
modificare- Ce lecții economice predă Germania Europei, 15 mai 2012, Matei Dobrovie, Adevărul - Foreign Policy