Edmond Rostand
Edmond Rostand | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Edmond Eugène Alexis Rostand |
Născut | [1][2][3][4][5] Marsilia, Al Doilea Imperiu Francez[6][7][8] |
Decedat | (50 de ani)[6][1][2][3][4] Paris, Franța[6][9][7] |
Înmormântat | cimetière Saint-Pierre de Marseille[*] |
Cauza decesului | cauze naturale (gripa spaniolă) |
Părinți | Eugène Rostand[*] Angèle Gayet[*] |
Frați și surori | Juliette Rostand[*] Jeanne Rostand[*] |
Căsătorit cu | Rosemonde Gérard[*] |
Copii | Maurice Rostand[*] Jean Rostand |
Cetățenie | Franța[10] |
Ocupație | dramaturg scriitor poet eseist |
Limbi vorbite | limba franceză[11] |
Studii | lycée Thiers[*] collège Stanislas de Saint-Raphaël[*] |
Limbi | limba franceză |
Mișcare/curent literar | limba catalană |
Opere semnificative | Cyrano de Bergerac[*] |
Note | |
Premii | Comandor al Legiunii de Onoare[*] Prix Toirac[*] |
Modifică date / text |
Edmond Rostand (n. , Marsilia, Al Doilea Imperiu Francez – d. , Paris, Franța) a fost un dramaturg francez. A fost membru al Academiei Franceze.
Teatrul său reprezintă o reacție la naturalism și simbolism. Prin comediile sale, a satirizat obscurantismul, minciuna, lașitatea.
Descendent al unui primar din Marsilia, Alexis Rostand Joseph (1769-1854), Edmond Rostand s-a născut într-o familie bogată, fiind fiul economistului Eugene Rostand.
În 1880, tatăl își duce familia, pe Edmond și doi veri într-un spa elegant cunoscut sub numele de Bagnères-de-Luchon. Inițial instalat în "cabana Spont", apoi pe "Vila Devalz", família construiește în cele din urmă "Villa Julia", în apropiere de Casino. Edmond Rostand traieste 22 de ani în Luchon, loc care a inspirat operele sale timpurii.
Licențiat în drept, el nu a practicat profesia și de la începutul colegiului, a participat la întâlniri literare, unde a cunoscut marea sa iubire, poeta Rosemonde Gérard Etiennette.
În 1888, Rostand a scris prima sa lucrare, piesa Le Gant Rouge (Mănușa Roșie) și în 1890 s-a căsătorit cu Rosemonde.
Următoarele sale piese, La Princesse lointaine (Prințesa îndepărtată), La Samaritaine (Samariteanca) și L'Aiglon (Puiul Vulturului) au fost interpretate la momentul respectiv, de Sarah Bernhardt, cea mai mare actriță de teatru din timpul ei.
Piesa “Cyrano de Bergerac” l-a transformat pe Rostand într-un adevărat idol al publicului francez, făcându-l membru al Academiei Franceze în 1904. Victimă a unei pneumonii, se retrage în Cambo-les-Bains, în regiunea bască, unde locuiește timp de nouă ani. Revine pe scenă în 1910, cu “Chantecler”, povestea unui cocoș care crede că propriul cântec dă naștere zilelor.
Rostand a scris o ultimă piesă, La Dernière Nuit de Don Juan (Ultima noapte a lui Don Juan), operă incompletă, dar care ajunge să fie reprezentată pe scenă, în 1921, la trei ani după moartea lui la Paris, în 1918.
Scrieri
modificareNote
modificare- ^ a b c d Edmond Rostand, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ a b c d Edmond Rostand, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b c d Edmond Rostand, Discogs, accesat în
- ^ a b c d Edmond Rostand, International Music Score Library Project, accesat în
- ^ a b Edmond Rostand, Roglo
- ^ a b c d Ростан Эдмон, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^ „Edmond Rostand”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Edmond Rostand”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ LIBRIS, , accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în