Wikipedia

Eduard Kunz

muzician rus
Eduard Kunz
Date personale
Născut (44 de ani) Modificați la Wikidata
Omsk, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
CetățenieRusia Rusia
Ocupațiepianist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
Origine30 octombrie 1980, Omsk
StudiiAcademia de Muzică „Gnesin” din Moscova[*]​, Conservatorul din Moscova[*]​  Modificați la Wikidata
Gen muzicalMuzică clasică
Instrument(e)Pian
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Eduard Kunz (n. 30 octombrie 1980, Omsk, URSS) este un pianist rus.

Numit de BBC Music Magazine ca fiind printre cei 10 pianiști ai viitorului, a cântat alături de peste 70 de orchestre importante ale lumii, dintre care: London Philharmonic Orchestra (LPO) la Royal Albert Hall, toate formațiile orchestrale ale BBC, Royal Stockholm Orchestra, Orchestre Nationale de Capitol de Toulouse, Filarmonica "George Enescu" din București, Orchestra Filarmonică din Tokyo și așa mai departe.

A ajuns în a doua etapă a Concursului Internațional „Piotr Ilici Ceaikovski” de la Moscova, în 2011[1], este semifinalistul Concursului Van Cliburn din 2009 și câștigătorul Premiului I la a XVIII-a ediție a Concursului Internațional George Enescu din București.

Activitatea artistică

modificare

Eduard a studiat la Școala de muzică nr. 3 din Omsk cu Galina Gorbunova, apoi la Școala Specială Gnessin pentru copii supradotați cu mentorul său, Mikhail Khokhlov, la Conservatorul Ceaikovski din Moscova cu marele pianist Andrei Diev, și la Colegiul Regal de Muzică din Nord din Manchester cu Norma Fisher și Mark Ray.

În activitatea sa, a colaborat cu dirijori precum Tugan Sokhiev, Cristian Mandeal, Edward Gardner, Gerard Schwarz, Lothar Koenigs, Garry Walker, Clark Rundell, Mark Stephenson, Alejandro Posada, Josep Caballe Domenech, Alexander Joel, Andrés Orozco-Estrada, Barry Wordsworth și David Angus.

Alte debuturi importante au inclus Deutsches Symphonie-Orchester Berlin la Orchestra Filarmonică din Berlin, precum și recitaluri la Wigmore Hall din Londra, Bridgewater Hall în Manchester, Muzeul Luvru la Paris, Orchestra Regală Concertgebouw în Amsterdam și Winterthur Hall în Barcelona, ​​printre multe altele. Eduard a înregistrat pentru posturile de radio clasice precum BBC Radio 3, Radio France și Deutschlandradio Kultur.

Eduard a avut turnee în România extrem de des, aducând un pian Yamaha CFX de la Filarmonica din Berlin atât în recitaluri, cât și alături de violonistul Alexandru Tomescu - alături de care a avut turnee cu lucrările pentru pian și vioară de Prokofiev și Enescu („In the Mood for Prokofiev” - Turneul Stradivarius[2]). Concertul final al turneului cu Alexandru Tomescu de la Sala Radio a fost difuzat atât pe TVR 1, cât și pe TVR HD. Documentarul despre turneu (regia A. Condurache) a câștigat un premiu la Simfest 2016.

Înregistrările radio includ Concertul pentru două piane și orchestră nr. 10 de Wolfgang Amadeus Mozart cu BBC Scottish Orchestra, Concertul pentru pian nr. 3 (Beethoven), Concertul pentru pian nr. 2 de Serghei Rahmaninov cu BBC Concert Orchestra, concertele de Schumann și Șostakovici cu Welsh National Orchestra și Rapsodia pe o temă de Paganini de Serghei Rahmaninov cu BBC Symphony Orchestra, precum și înregistrări cu Alexandru Tomescu[3] ale operelor integrale pentru vioară și pian de George Enescu.

Eduard se întoarce în Rusia în mod regulat, unde concertează cu orchestrele naționale de tineret din Rusia, Orchestrele din Moscova și Filarmonica de stat din Sankt Petersburg, printre multe altele, precum și recitaluri la Sala Mare a Conservatorului din Moscova.

Eduard oferă maserclassuri regulat la Conservatoarele din Erevan și Chișinău, la universitatățile de muzică din Oslo și din statul Georgia, la Moscova și București. Începând cu 2012, Eduard conduce o serie anuală de masterclassuri în toate conservatoarele majore din China (31 la număr) și este profesor invitat la Academia Shlern Sud Tirol, Italia și Academia Nagoya, Japonia. În 2018, a primit cel mai înalt grad de statut universitar - Profesor Docent,  de la Universitatea Iosip Strossmaeir, Croația.

A fost primul pianist din istorie care a prezentat Yamaha Disklavier Technology™ în masterclass-urile sale din Shanghai, Beijing și Hong Kong, în 2017. Câștigător a treisprezece premii ale competițiilor internaționale de pian, Kunz a câștigat Marele Premiu al Concursului George Enescu de la București[4] și Medaliile de Aur la Concursul Internațional de la New Orleans din Statele Unite ale Americii [5] și Concursul de pian Paderewski din Polonia [6]

Printre partenerii de scenă ai lui Eduard se numără Yulian Rachlin, Patricia Kopacinskaia, Sol Gabetta, Vilde Frang, Boris Andrianov, Aleksandr Ghindin și Yuriy Medyanik.

Eduard este co-fondatorul Kunz Piano Academy din Brașov, România, eveniment desfășurat de două ori pe an, alături de tineri din întreaga lume pentru o săptămână de masterclass-uri publice. În 2020, Kunz Piano Academy va organiza edițiile 4 și 5.

Eduard este un artist al Societății Filarmonice din Moscova, laureat al Festivalului Verbier din Elveția[7], fost artist BBC New Generation desemnat pentru perioada 2006-2008 și artist Yamaha.

Apare în documentarul din 2010 „A surprise in Texas” despre concursul Fundației Van Cliburn din 2009, unde a fost semifinalist. [8]

Cel mai recent CD solo înclude lucrări de Scarlatti, Beethoven, Schubert și Paderewski - disponibil și pe format analogic - distribuit de Openreel, Italia.

Premii și distincții

modificare
Anul Distincția
1997   Spivakov Foundation Award
2002   Richter Award, Rostropovich Foundation
2004   Erik Chisholm Memorial Prize
2004   Royal Northern College of Music's Gold Medal
2004   Dame Myra Hess Award
2004  Worshipful Company of Musicians Silver Medal
2005   Yamaha Music Foundation Award
2005   Hattori Foundation Award
2006   MIFCO Award
2006   BBC Radio 3 New Generation Artist
2007   Verbier Festival laureate


Anul Concursul Premiul
2000   III Sabitov International Piano Competition Premiul I
2001   IV Horowitz International Piano Competition Premiul III
2002   III Bitola International Music Competition Premiul I
2002   II Enschede International Piano Competition Premiul I
2002   Grand Konzerteum International Piano Competition Premiul I
2005   Dudley International Piano Competition Premiul I
2005   Bromsgove International Musicians Competition Premiul I
2005   Manchester Piano Award Premiul I
2007   XVIII Concursul Internațional „George Enescu” Premiul I
2007   XIII Città di Sulmona International Piano Competition Premiul I
2007   VIII Vietri sul Mare International Piano Competition Câștigător
2007   VIII Premi Principat d'Andorra Premiul I
2008   Pinerolo International Piano Competition Premiul I
2009   Van Cliburn International Piano Competition Mențiunea Juriului
2009   San Nicola di Bari International Piano Competition Câștigător
2009   XVII Frechilla-Zuloaga Piano Award Premiul I
2010   22nd New Orleans International Piano Competition Premiul I
2010   8th Paderewski International Piano Competition Premiul I

Note

modificare
  1. ^ „Why is the Tchaikovsky competition deaf to Eduard Kunz's charms?”. 
  2. ^ „Alexandru Tomescu şi Eduard Kunz în Turneul Stradivarius - 'In the mood for Prokofiev'”. 
  3. ^ Scarlatti, Andrei (). „Eduard Kunz & Alexandru Tomescu: Anatomia unui concert”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Anna Tifu și Eduard Kunz au câștigat Concursul Internațional George Enescu, 9 septembrie 2017 accesat la 18 noiembrie 2019.
  5. ^ Eduard Kunz triumfă la Concursul internațional de pian din New Orleans, 27 iulie 2010. accesat la 18 noiembrie 2019.
  6. ^ VIII International Ignacy Jana Paderewski Piano Competition Bydgoszcz, 7-21 November 2010 Arhivat în , la Wayback Machine. accesat la 18 noiembrie 2019.
  7. ^ „Verbier Generation Success Stories”. [nefuncțională]
  8. ^ Recenzie: „O surpriză în Texas”, Benjamin Olivo: 14 mai 2010. accesat la 18 noiembrie 2019.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eduard_Kunz&oldid=15922039