Deschide meniul principal
Eduard Reiter
Eduard Reiter.jpg
Eduard Reiter
Date personale
Născut1847[1] Modificați la Wikidata
Fünfhaus[*], Austria[1] Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Timișoara, Austro-Ungaria[1] Modificați la Wikidata
EtnieImperiul Austriac Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata

Eduard Reiter (n. 1847,[1] Fünfhaus[*], Austria[1] – d. ,[1] Timișoara, Austro-Ungaria[1]) a fost un arhitect și întreprinzător vienez, stabilit în 1871 în Timișoara. Cea mai reprezentativă operă a sa este campusul Ordinul Surorilor de Notre Dame din Timișoara, realizând însă și multe alte clădiri.

Cuprins

ActivitateModificare

În 1871 s-a stabilit la Timișoara, unde în 1868 tocmai se aprobase reducerea zonei non aedificandi de la 500 de stânjeni la 300 de stânjeni,[2] ceea ce a eliberat pentru construcții o fâșie de 380 m, zonă interesantă în special în Iosefin.

În afară de proiectarea clădirilor s-a ocupat și de construcții, activitate în care la un moment dat l-a asociat pe fiul său, Alexander.[3] În 1894 era unul dintre experții imobiliari ai Comitatului Timiș.[4]

Cea mai mare realizare a sa este campusul Ordinul Surorilor de Notre Dame din Timișoara, lucrare care a început în 1881 cu corpul actualelor licee „Dositei Obradovici” și al Colegiului Național Bănățean. În 1883 a realizat corpul actualului Liceu de Arte Plastice. În 1894 a realizat biserica complexului, iar în 1895 corpul de clădire de lângă biserică, în care funcționa internatul mănăstirii.[3][5][6][7][8]

Tot în 1881 a realizat biserica romano-catolică din Ciacova.[9]

În 1892 a realizat biserica romano-catolică din Vinga,ale cărei turnuri au o înălțime de 63 m.[10][11][12]

În 1897 a realizat biserica romano-catolică din Mehala.[13]

În 1896 a construit Școala Normală pentru Învățători (maghiară Állami Tanítóképző Intézet) din cartierul Fabric,[14][15] în care astăzi funcționează Liceul Teoretic „Jean Louis Calderon”.[16]

Altă clădire din Iosefin, realizată de el în 1898, este Palatul Casei de Economii.[17]

Tot în Iosefin a realizat în 1900 Palatul fostei Case Sectoriale de Sănătate (maghiară Kerületi Betegsegélyező Pénztárat), actual Spitalul Clinic Căi Ferate Timișoara.[18]

În 1901 a realizat Palatul Franz Anheuer din Fabric.[19]

În 1903 a realizat Casa Capitului de Cenad din Cetate.[20]

A supraetajat clădiri ca cea a băncii „Timișiana” (în 1900)[21] și Casa József Kossak (în 1902).[22]

NoteModificare

  1. ^ a b c d e f g h Temesvári kalauz téridőben (PDF) (în maghiară) 
  2. ^ Glăvan, Defortificarea…, p. 422, citând pe József Geml, Temesvár újkora, în Borovszky Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Budapest: 1913, p. 121
  3. ^ a b Titus Bălan, Complexul școlar Notre Dame, locul unde s-au emancipat primele femei din Banat, banatulazi.ro, 1 august 2016, accesat 2017-11-12
  4. ^ Varietăți, Foaia Diecesană, Anul IX, Nr. 9, Caransebeș: 27 februarie (11 martie) 1894, p. 6 accesat 2018-07-02
  5. ^ Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN 978-973-1958-28-6, pp. 246–247
  6. ^ de Über das deutsche Schulwesen im Banat, lenauschule.eu, accesat 2018-07-02
  7. ^ Ioan Hațegan, Turist prin Timișoara, bjt2006.org, accesat 2018-07-02
  8. ^ Stefan Both, Biserica Notre Dame din Timișoara, descoperită în sunetele orgii Wegenstein, adevarul.ro, 31 octombrie 2013, accesat 2018-07-02
  9. ^ Istoric, primariaciacova.ro, accesat 2018-07-02
  10. ^ de Anton Zollner, Vinga, banater-aktualitaet.de, ianuarie 1999, accesat 2018-07-02
  11. ^ de Banat, nomadiclife.de, accesat 2018-07-02
  12. ^ Parohia Vinga, episcopiaaradului.ro, accesat 2018-07-02
  13. ^ Marienkirche (Mehala), deacademic.com, accesat 2018-07-02
  14. ^ Delesega, Temesvári…', p. 141
  15. ^ Else von Schuster, Timișoara, mica Vienă, accesat 2018-07-02
  16. ^ Liceul Teoretic „Jean Louis Calderon” Mun. Timișoara, isj.tm.edu.ro, accesat 2018-07-03
  17. ^ Liana Păun, TIMIȘOARA UITATĂ Iosefin, cartierul premierelor. Ce mistere ascund clădirile construite de mari arhitecți ai lumii, pressalert.ro, 4 mai 2014, accesat 2018-07-02
  18. ^ Delesega, Temesvári…', pp. 178–179
  19. ^ Anheuer House, heritageoftimisoara.ro, accesat 2018-07-02
  20. ^ Oana Eremie, [Fără titlu], imgrumweb.com, 30 ianuarie 2018, accesat 2018-07-02
  21. ^ Alexandru Kosa, Activitatea băncii "Timișana între anii 1900-1914, Patrimonium Banaticum, V, 2006, pp. 93–97
  22. ^ István Berkeszi, hu Tárca, în Értensitő, XXXIII. (UJ) évfolyam, 1917, I–IV füzet, p 30

BibliografieModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Eduard Reiter