Eliezer Ben-Yehuda

Eliezer Ben Yehuda
Date personale
Nume la naștere	אליעזר יצחק פרלמן și Eliezer Yitzhak Perlman
Născut	7 ianuarie, 1858 Lujki, Lituania, Imperiul Rus - azi Belarus
Decedat	16 decembrie, 1922 Ierusalim, Palestina sub mandat britanic
Înmormântat	Cimitirul evreiesc de pe Muntele Măslinilor[*]​
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Căsătorit cu	Devora Ben-Yehuda[*][[Devora Ben-Yehuda (first wife of Eliezer Ben-Yehuda, reviver of the Hebrew language)|​]] (1881–25 septembrie 1891) Ben-Iehuda, Hemda[*][[Ben-Iehuda, Hemda (jurnalistă bielorusă)|​]] (5 aprilie 1892–25 august 1951)
Copii	Itamar Ben Avi
Cetățenie	Imperiul Rus  Imperiul Otoman (–1917)  Palestina sub mandat britanic
Religie	iudaism
Ocupație	lingvist și ziarist
Limbi vorbite	limba ebraică limba arabă limba rusă limba aramaică
Activitate
Domiciliu	Imperiul Rus Palestina sub mandat britanic Palestina otomană[*]​
Alte nume	Eliezer Itzhak Perlman
Alma mater	Daugavpils Valsts ģimnāzija[*][[Daugavpils Valsts ģimnāzija |​]]
Cunoscut pentru	părintele ebraicei moderne
Rude	Solomon Naphtali Hertz Jonas[*][[Solomon Naphtali Hertz Jonas (Hebrew writer (1828–1896))|​]] Gil Hovav[*][[Gil Hovav (Israeli television host, author, and cook)|​]]

Eliezer Ben‑Yehuda ( אֱלִיעֶזֶר בֶּן־יְהוּדָה‎‎, 7 ianuarie 1858 – 16 decembrie 1922) a fost un lingvist, lexicograf și publicist evreu palestinian originar din Lituania - Belarus, principalul promotor al renașterii limbii ebraice ca limbă vorbită în Palestina. S-a născut la Lujki, pe atunci în Lituania, în Imperiul Rus astăzi în nordul Belarusiei.

Copilărie și adolescență

Ben-Yehuda a fost elev la hederul (școala primară tradițională) unde a învățat ebraica veche și Tanahul de la vârsta de trei ani, cum se obișnuia în comunitățile evreiești din Europa de Est. La vârsta de nouă ani începe să studieze Tora, Mișna și Talmudului la ieșivă (școală medie religioasă). In timpul anilor la ieșivă își aprofundează cunoștințele sale în ebraica clasică, dar și în cea laică din perioada "Haskala" (a iluminismului iudaic ) din sec. al XIX-lea. Ulterior învață franceza, germana, rusa și este trimis la Dünaburg pentru -și continua studiile.

În anii de studenție începe să citească ziarul ebraic HaShahar , care promovează ideile sionismului și înțelege că renașterea limbii ebraice în Palestina este unica șansă de a uni evreii și de a se opune dispariției moștenirii lor culturale în condițiile asimilării lor de alte culturi.

Studiile la Paris

După terminarea studiilor medii pleacă la Paris la Universitatea din Sorbona pentru a învăța medicina. Printre disciplinele pe care le studiază se numără și ebraica. Folosirea ebraicii în vorbirea curentă a devenit pentru el motivația principală în studiul și difuzarea acestei limbi. Îmbolnăvindu-se de tuberculoză, este nevoit să-și întrerupă studiile de medicină și pleacă la Alger unde folosește ebraica în contexte nereligioase și în comunicarea de fiecare zi cu evreii localnici.

La Paris publică câteva articole în presa evreiască în care încearcă să convingă cititorii de practicalitatea renașterii limbii ebraice vorbite în Palestina pentru a atrage tineretul evreiesc la valorile iudaismului. Deși articolele sale au dat loc la controverse, convins de justețea misiunii ce și-a asumat-o, Ben-Yehuda pleacă în Palestina pentru a-și realiza aspirațiile.

Viața în Palestina

În 1884 Ben-Yehuda ajunge în Palestina,pe atunci parte dintr-o provincie a Imperiului Otoman. Înaripat de ideile sionismului Ben-Yehuda încearcă să schimbe statutul limbii ebraice, transformînd-o în una vorbită. Ebraica vorbită, gândea Ben-Yehuda, va marginaliza limba idiș și alte limbi si dialecte folosite până atunci de evrei și va deveni principala limbă de comunicare între evreii care se vor reîntoarce din toate colțurile lumii.

Ben-Yehuda își educă fiul numai în ebraică și încearcă să-l ferească de impactul altor limbi. Astfel copilul său devine primul vorbitor al limbii ebraice moderne ca "limbă maternă". Chiar dacă eforturile lui Ben-Yehuda erau considerate de mulți utopice, necesitatea unei limbi comune a fost înțeleasă de mulți. În 1884 începe sa publice ziarul HaTzvi de orientare pro-sionistă.Tot în același an se întemeiază Comitetul pentru susținerea limbii ebraice, care mai apoi va deveni Academia limbii ebraice. Rezultatele muncii sale și cele ale comitetului au fost materializate în publicarea Dicționarului Complet al Limbii Ebraice Antice și Moderne.

La începutul secolului al XX-lea ebraica devine folosită în vorbirea curentă de evrei în Palestina și ulterior în statul Israel.

În decembrie 1922 Ben-Yehuda a murit de tuberculoză, de care suferise din tinerețe și a fost înmormântat pe Muntele Măslinilor în Ierusalim.

Deviza vieții sale a fost: "Yehudí, daber ivrit!" !יהודי, דבר עברית‎ ("Evreule, vorbește ebraica!").

In memoriam

• Străzi importante în Ierusalim, Tel Aviv și alte orașe ale Israelului, de asemenea școli în Ierusalim, Tel Aviv și Nes Tziona îi poartă numele.
• Ziua nașterii sale după calendarul ebraic, 21 Tevet , a fost declarată de guvernul israelian «Ziua limbii ebraice»
• Așezarea (moshava) Even Yehuda în regiunea Sharon se numește in memoria sa.
• „Proiectul Ben Yehuda" este pe internet proiectul de publicare online a creațiilor clasice ale literaturii ebraice

Vezi și

• Limba ebraică

Legături externe

• Libby Kantorwitz, Eliezer Ben Yehuda and the Resurgence of the Hebrew Language, în Jewish Magazine, mai 2001.
• Malka Drucker, Eliezer Ben-Yehudah: Father of Modern Hebrew Arhivat în 28 septembrie 2007, la Wayback Machine., la MalkaDrucker.com
• The History of Eliezer Ben-Yehuda Hebrew, la Lev Software
• Jack Fellman, Eliezer Ben-Yehuda and the Revival of Hebrew, la Web Jewish Virtual Library

Bibliografie

• Fellman, Jack (1973). The revival of a classical tongue: Eliezer Ben Yehuda and the modern Hebrew language. The Hague, Netherlands: Mouton ISBN 90-279-2495-3
• Robert St. John. Tongue of the Prophets, Doubleday & Company, Inc. Garden City, New York, 1952. ISBN 0-8371-2631-2