Elisabeta Adelaida Ioniță

Elisabeta Adelaida Ioniță
Date personale
Născut23 iunie 1936
București
Naționalitate România
Ocupațiemuzeograf, istoric

Elisabeta Adelaida Ioniță (n. 23 iunie 1936, București, România) este un istoric român.

Viața și activitatea

modificare

S-a născut la București, la data de 23 iunie 1936. Și-a făcut studiile secundare și universitare la București. Între anii 19601962 a fost profesoară în învățământul mediu. Din 1963 a fost angajată ca muzeograf și cercetător științific la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România.

A fost preocupată de istoria contemporană a României și istoria P.C.R. A contribuit la studierea activității și luptei politice a femeilor și tineretului din România în perioada interbelică. Ioniță este autoarea mai multor lucrări și articole de evocare a unor vechi militanți din mișcarea muncitorească revoluționară. Totodată a luat parte și la întocmirea unor culegeri tematice legate de mișcarea revoluționară din România înainte și după Lovitura de stat de la 23 august 1944.[1]

Lucrări:

  • Ecaterina Arbore, București, 1973, 83 p.
  • Suzana Pîrvulescu, București, 1973, 55 p. (în colaborare)

Studii și articole:

  • Date privind reprimarea mișcării revoluționare din România în perioada 1924-1929, în SAI, XIV (1969), p. 147 -156;
  • Activitatea organizației P.C.R. București oglindită în Muzeul de istorie a Partidului Comunist..., în „București, materiale de istorie", t. IX (1972), p. 339-345;
  • Ideea de republică oglindită în documentele Muzeului de istorie a Partidului Comunist..., în RM, 2/1973, p. 147-152;
  • Din tradițiile mișcării muncitorești și ale P.C.R. de educare și organizare a celor mai tinere vlăstare, în Al, XX (1974), 2, p. 102-111.

Referințe

modificare
  1. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 181-182.