Emmanuel Marie Michel Philippe Fréteau de Saint Just

politician francez
Emmanuel Marie Michel Philippe Fréteau de Saint Just
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Vaux-le-Pénil, Île-de-France, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Paris, Prima Republică Franceză Modificați la Wikidata
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
CopiiEmmanuel Jean-Baptiste Fréteau[*][[Emmanuel Jean-Baptiste Fréteau (French politician and magistrate)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[1] Modificați la Wikidata
président de l'Assemblée constituante[*][[président de l'Assemblée constituante |​]] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deJean-Joseph Mounier[*][[Jean-Joseph Mounier (French politician and judge (1758-1806))|​]]
Succedat deArmand-Gaston Camus[*][[Armand-Gaston Camus (French archivist and revolutionary (1740–1804))|​]]

Semnătură

Emmanuel Marie Michel Philippe Fréteau de Saint Just (n. 1745, la Vaux-le-Pénil[4] - d. 14 iunie 1794, la Vaux-le-Pénil) a fost un om politic francez.

Emmanuel Marie Michel Philippe Fréteau de Saint Just
Pentru alte sensuri, vedeți Saint-Just.

Originile modificare

Emmanuel Marie Michel Philippe Fréteau de Saint Just s-a născut la Vaux-le-Pénil, în anul 1745, într-o familie de nobili.

Activitatea politică modificare

Senior de Vaux-le-Pénil și Saint-Liesne, a fost ales, la 20 martie 1789, deputat al nobilimii „baillage-lor”[5] din Melun și Moret-sur-Loing[6] la Stările Generale din 1789.

Era deja un personaj celebru. Consilier în Parlamentul din Paris, el s-a ilustrat susținând rezistența Parlamentelor la Edictele lui Loménie de Brienne[7]; pentru aceasta, a fost închis la Doullens în 1788. De aceea, nobilimea liberală din regiunea Melun, ostilă Curții, l-a ales în primăvara lui 1789.

La Versailles s-a alăturat repede nobililor liberali care doreau să conteste absolutismul și să reunească cele trei stări într-o Adunare Națională. În dezbateri, a intervenit frecvent: Mirabeau[8] l-a supranumit „cumătra Fréteau”. A fost ales în două rânduri Președinte al Adunării. Partizan convins al Monarhiei Constituționale, el a propus să i se dea lui Ludovic al XVI-lea titlul de „Rege al francezilor”.

După 10 iunie 1792, fiind în dezacord cu noua orientare luată de Revoluție, s-a retras pe proprietatea sa de la Vaux-le-Pénil, pe care o cumpărase bunicul său Héracle Fréteau de Saint-Just, în 1728, și pe care tatăl său construise castelul care există și astăzi.

Sfârșitul vieții modificare

A continuat să participe activ la viața comunei sale, dar fiind declarat „suspect”[9], a fost arestat sub Teroare, la 4 mai 1794. A fost achitat, mulțumită sprijinului acordat de concetățenii săi, dar, în ciuda acestui sprijin, a fost închis la Conciergerie. A fost acuzat de complot contra securității statului. Orice drept la apărare i-a fost refuzat și a fost ghilotinat la 26 prairial din anul II (14 iunie 1794).

Note modificare

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Emmanuel Marie Michel Philippe Fréteau de Saint-Just, SNAC, accesat în  
  3. ^ Emmanuel, Marie, Michel, Philippe Fréteau De Saint-Just, base Sycomore, accesat în  
  4. ^ Vaux-le-Pénil este o comună în departamentul Val-de-Marne, cu 10.816 locuitori.
  5. ^ În Franța Evului Mediu și a Vechiului Regim, circumscripție administrativă și juridică
  6. ^ Moret-sur Loing este o localitate în departamentul Seine-et-Marne, având 4.476 de locuitori.
  7. ^ Étienne de Loménie de Brienne (n. Paris, 1727 - † Sens, 1794 a fost un prelat și om de stat francez, arhiepiscop de Toulouse (1763), ministru de finanțe (1787).
  8. ^ Honoré Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau s-a născut la Le Bignon, azi Le Bignon-Mirabeau, departamentul Loiret, în 1749 și a decedat la Paris, în 1791. A fost un nobil și om politic francez, care a sprijinit monarhia constituțională. Deși nobil, a fost reprezentantul stării a treia de la Aix-en-Provence. Starea a Treia, în limba franceză: Tiers état, cuprindea partea din poporul francez care nu aparținea nici clerului (Starea întâi) și nici nobilimii (Starea a doua).
  9. ^ Legea suspecților a fost votată de Convenție, la 17 septembrie 1793 și a fost abrogată la 4 octombrie 1795. Erau considerați suspecți toți cei care dădeau dovadă de moderație și chiar și cei care nu făcuseră nimic împotriva libertății, dar nici nu făcuseră ceva pentru ea. A fost una dintre cele mai teribile legi emanate de Convenție. A deschis calea celor mai triste excese, fiind motorul Terorii. Vd. Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.

Surse bibliografice modificare

  • Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.
  • Le Petit Larousse illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007.