Engures ezers

arie protejată din Letonia
Engures ezers
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Letonia
Coordonate57°15′28″N 23°08′49″E ({{PAGENAME}}) / 57.257778°N 23.146944°E
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000LV0302800  Modificați la Wikidata

Engures ezers este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 12.579,52 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Engures ezers este situat la coordonatele 57°14′58″N 23°07′08″E / 57.2495°N 23.1189°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Engures ezers a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în mai 2004[2] pentru a proteja 4 specii de plante și 70 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • sit de importanță comunitară (în mai 2004)
  • arie specială de conservare (în mai 2004)[1][3][4]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 30 de habitate naturale: Lagune de coastă, Vegetație anuală la limita mareei, Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase, Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase și nisipoase, Pășuni de coastă din Baltica boreală, Litoraluri nisipoase din Baltica boreală cu vegetație perenă, Dune mobile cu vegetație embrionară, Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria („dune albe”), Dune de coastă fixe cu vegetație erbacee („dune gri”), Dune împădurite din regiunile atlantică, continentală și boreală, Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Empetrum nigrum, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Pajiști uscate europene, Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae, Mlaștini alcaline, Taiga vestică, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (4): Dianthus arenarius subsp. arenarius, Linaria loeselii, moșișoare (Liparis loeselii), dedițelul (Pulsatilla patens)
  • păsări (53): minunița (Aegolius funereus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață fluierătoare (Anas penelope), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă de semănătură (Anser fabalis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), buha (Bubo bubo), Bucephala clangula, caprimulg (Caprimulgus europaeus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete cenușiu (Circus pygargus), cristeiul de câmp (Crex crex), Cygnus columbianus bewickii, lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lebădă de vară (Cygnus olor), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă albă (Egretta alba), presură de grădină (Emberiza hortulana), muscar (Ficedula parva), lișiță (Fulica atra), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mic (Gavia stellata), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), pescăruș mic (Larus minutus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), ferestraș mic (Mergus albellus), ferestrașul mare (Mergus merganser), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), bătăuș (Philomachus pugnax), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț cenușiu (Porzana parva), cresteț pestriț (Porzana porzana), chiră mică (Sterna albifrons), chiră de baltă (Sterna hirundo), Sterna paradisaea, cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix tetrix), cocoș de munte (Tetrao urogallus)
  • amfibieni (1): triton cu creastă (Triturus cristatus)
  • mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliac de iaz (Myotis dasycneme)
  • nevertebrate (8): Dytiscus latissimus, fluturele flitirar (Euphydryas maturna), Graphoderus bilineatus, libelule (Leucorrhinia pectoralis), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Vertigo angustior, Vertigo genesii, Vertigo geyeri
  • pești (6): zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), Lampetra fluviatilis, cicar (Lampetra planeri), țipar (Misgurnus fossilis), boarță (Rhodeus sericeus amarus)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 60 de specii de plante, 13 specii de păsări, 1 specie de amfibieni, 5 specii de mamifere, 18 specii de nevertebrate, 2 specii de reptile.[3]

  1. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22697
  2. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22697
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Engures ezers”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Engures ezers”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare