Boa de nisip
Boa de nisip sau șarpele de nisip (Eryx jaculus) este un șarpe ovovivipar neveninos din familia boide (Boidae) răspândit în Peninsula Balcanică, Bulgaria și România. A mai fost găsit în nordul Africii și în vestul Asiei Mici. Specia cuprinde 3 subspecii: Eryx jaculus jaculus din nordul Africii, Eryx jaculus turcicus din Peninsula Balcanică și vestul Asiei mici, Eryx jaculus familiaris din Persia, Armenia și estul Asiei Mici. În România trăiește subspecia Eryx jaculus turcicus, care este foarte rară, fiind semnalată doar în Dobrogea, la Cernavodă, Cochirleni, Cărpiniș. Este o specie declarată monument al naturii și ocrotită prin lege.
Boa de nisip | |
---|---|
Șarpele de nisip (Eryx jaculus) | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Subîncrengătură: | Vertebrata |
Clasă: | Reptilia |
Ordin: | Squamata |
Subordin: | Serpentes |
Suprafamilie: | Booidea |
Familie: | Boidae |
Subfamilie: | Erycinae |
Gen: | Eryx |
Specie: | E. jaculus |
Nume binomial | |
Eryx jaculus (Linnaeus, 1758) | |
Subspecii | |
| |
Sinonime | |
Modifică text |
Descrierea
modificareAre corpul cilindric, gros, lung de până la 80 cm, de aceeași grosime pe toată întinderea lui. Capul este mic, fără gât. Botul este puternic, retezat și depășește cu mult mandibula. Ochii sunt mici, cu pupila verticală, înconjurați de un inel format din 9-10 solzi mici. Coada este foarte scurtă și terminată rotund. În regiunea anală, de ambele părți ale deschiderii anale, există câte o gheară mică, rudiment al membrelor posterioare (poate lipsi la femele). Solzii dorsali sunt mici și dispuși în 40-50 de șiruri longitudinale. Scuturile de pe cap sunt mici, aproape de aceeași mărime cu solzii dorsali. Scuturile ventrale sunt îngustate, dispuse în 163-200 de șiruri transversale; scuturile subcaudalele (în număr de 15-33) sunt dispuse într-un singur șir.
Coloritul
modificareȘerpii adulți au spatele gălbui sau cenușiu-deschis, cu pete brun-închise, mari și neregulate, așezate transversal și cu numeroase puncte mici negre. Capul este cenușiu cu zona temporală albă; între partea posterioară a ochiului și colțul gurii se află o bandă lată, închisă. Abdomenul este gălbui, pătat cu negru. Exemplarele tinere au spatele închis, negricios, cu două șiruri de pete albe, abdomenul alb cu pete negre.
Habitatul și comportamentul
modificarePreferă solurile nisipoase și pământul afânat, unde își sapă cu multă rapiditate un ascunziș. Duce o viață nocturnă. Ziua stă îngropat aproape în întregime în nisip sau se ascunde sub pietre.
Hrana
modificareSe hrănește cu șoareci, șopârle, melci.
Reproducerea
modificareEste ovovivipar. Femela depune în luna iulie 6-12 ouă din care eclozează imediat puii.
Note
modificareBibliografie
modificare- Ion E. Fuhn, Șt. Vancea. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia (Țestoase, Șopîrle, Șerpi). București : Editura Academiei Republicii Populare România, 1961, 352 p.
- Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.
- Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005
Legături externe
modificare- Boa de nisip (Eryx jaculus). Herpeto Life Arhivat în , la Wayback Machine.
- Eryx jaculus. The IUCN Red List of Threatened Species
- Javelin sand boa (Eryx jaculus) ARKive Arhivat în , la Wayback Machine.. Imagini, video.
- Eryx Jaculus. YouTube. Video
- Eryx jaculus turcicus I: homoki boa - boa de nisip - sand boa. YouTube. Video
- Eryx jaculus (Linnaeus, 1758). The Reptile Database
- Tibor Sos. List, key features and distribution of Romanian reptile species Arhivat în , la Wayback Machine.
- Bogăția faunei din România: șarpele boa de nisip, extrem de rar, a fost găsit viu. E o premieră a ultimilor 80 de ani. Ziarul Adevărul
- Descoperirea anului in fauna Romaniei, o populatie de boa de nisip. Societatea Ornitologică Română Arhivat în , la Wayback Machine.
- Doru Panaintescu. Specia anului – Boa de nisip (jurnalul unei descoperiri)
- Vlad Cioflec. Boa de nisip (Eryx jaculus)
- Позвоночные животные России: Eryx jaculus (Linnaeus, 1758)— Западный удавчик. Институт проблем экологии и эволюции им. А.Н. Северцова Российской академии наук (ИПЭЭ РАН) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Западный удавчик — Eryx jaculus (Linnaeus, 1758). Экологический центр "Экосистема"