Etangs du nord de la Haute-Vienne
Etangs du nord de la Haute-Vienne | |
Poziția | Franța |
---|---|
Coordonate | 46°18′59″N 1°12′14″E / 46.3164°N 1.2039°E |
Cod Natura 2000 | FR7401133 |
Modifică date / text |
Etangs du nord de la Haute-Vienne este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din Franța întinsă pe o suprafață de 172 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Etangs du nord de la Haute-Vienne este situat la coordonatele 46°18′59″N 1°12′14″E / 46.31639°N 1.20389°E.
Înființare
modificareSitul Etangs du nord de la Haute-Vienne a fost declarat arie specială de conservare în baza directivei 92/43 din 1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice[1] pentru a proteja 1 specie de plante și 5 specii de animale.[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 6 habitate naturale: Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae), Pajiști uscate europene, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (1): Luronium natans
- mamifere (1): castor (Castor fiber)
- nevertebrate (3): croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașcă (Lucanus cervus), fluturele purpuriu (Lycaena dispar)
- reptile (1): țestoasa de baltă (Emys orbicularis)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 8 specii de plante, 5 specii de păsări.[2]
Note
modificare- ^ http://www.legifrance.gouv.fr/jo_pdf.do?cidTexte=JORFTEXT000020132767
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Etangs du nord de la Haute-Vienne”. Accesat în .
- ^ a b „Etangs du nord de la Haute-Vienne”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .