Ettenau

arie protejată din Austria
Ettenau
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Austria
Coordonate48°03′25″N 12°47′30″E ({{PAGENAME}}) / 48.0569°N 12.7917°E
Cod Natura 2000AT3110000  Modificați la Wikidata

Ettenau este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Austria întinsă pe o suprafață de 625 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Ettenau este situat la coordonatele 48°03′25″N 12°47′30″E / 48.0569°N 12.7917°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Ettenau a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 1997 pentru a proteja 56 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • arie de protecție specială avifaunistică (în decembrie 1997)[2]
  • arie specială de conservare (în iulie 2011)[1][3][4]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 14 habitate naturale: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris).[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • păsări (47): lăcar-de-rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață pitică (Anas crecca), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață pestriță (Anas strepera), stârc cenușiu (Ardea cinerea), buhai de baltă (Botaurus stellaris), buha (Bubo bubo), Bucephala clangula, prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), porumbel de scorbură (Columba oenas), cristeiul de câmp (Crex crex), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă albă (Egretta alba), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar negru (Ficedula hypoleuca), codalb (Haliaeetus albicilla), rândunică (Hirundo rustica), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor), pescăruș sur (Larus canus), grelușelul-de-tufiș (Locustella fluviatilis), Locustella naevia, gușă albastră (Luscinia svecica), ferestrașul mare (Mergus merganser), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), muscar sur (Muscicapa striata), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț pestriț (Porzana porzana), cristei de baltă (Rallus aquaticus), lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar (Saxicola rubetra), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), fluierar de mlaștină (Tringa glareola)
  • amfibieni (1): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)
  • mamifere (1): castor (Castor fiber)
  • nevertebrate (3): Cucujus cinnaberinus, phengaris nausithous (Maculinea nausithous), Phengaris teleius
  • pești (4): zglăvoacă (Cottus gobio), lostriță (Hucho hucho), boarță (Rhodeus amarus), porcușor de șes (Romanogobio vladykovi)
  1. ^ a b LGBl.Nr. 50/2011
  2. ^ a b LGBl.Nr. 50/2011
  3. ^ a b „Natura 2000 Standard Data Form for Ettenau”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Ettenau”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare