Eudokia Angelina
| Eudokia Angelina | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1173  |
| Decedată | 1211 (37 de ani) |
| Părinți | Alexios al III-lea Angelos[1] Euphrosyne Doukaina Kamatera[*][1] |
| Frați și surori | Anna Comnena Angelina[*] |
| Căsătorită cu | Ștefan I Prvovenčani (–) Alexios al V-lea Ducas (aprilie 1204–decembrie 1204) Leo Sgouros[*] (–) |
| Copii | Sfântul Sava al II-lea Komnena Nemanjić[*] Ștefan Radoslav al Serbiei[1] Ștefan Vladislav[1] |
| Religie | Patriarhia Ecumenică de Constantinopol |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | regină consoartă prințesă |
| Familie nobiliară | Angelos[*] |
Modifică date / text  | |
Eudokia Angelina (sau Eudocia Angelina) (în greacă Ευδοκία Αγγελίνα, în sârbă Evdokija Anđel; n. în jurul anului 1173 - a murit c. 1211 sau mai târziu) a fost consoarta regelui Ștefan I Prvovenčani al Serbiei din cca. 1190 până în cca. 1200. Ulterior s-a recăsătorit, cu Alexie al V-lea Ducas Murtzuphlos, care a fost o scurtă perioadă împărat al Bizanțului în 1204. Eudokia a fost fiica lui Alexie al III-lea Angelos și al Eufrosinei Doukaina Kamatera.[2]
Viață
modificareEudokia s-a căsătorit pentru prima dată cu Ștefan I Prvovenčani, cel de-al doilea fiu al lui Stefan Nemanja, Mare Župan al Serbiei. Căsătoria a fost aranjată de unchiul ei, împăratul Isaac al II-lea Angelos, în jurul anului 1190, în timp ce tatăl ei se afla în exil în Siria. În 1196, odată cu retragerea socrului ei la o mănăstire, soțul Eudokiei a ajuns conducător al Serbiei.
Potrivit istoricului bizantin Niketas Choniates, Ștefan și Eudokia s-au certat și s-au despărțit, acuzându-se unul pe altul de adulter și, prin urmare, în 1200 sau 1201, Eudokia a fost alungată din Serbia. Potrivit istoricului John Van Antwerp Fine, Jr., Eudokia a fost repudiată pe motiv de adulter în cca. 1200-1201. Fine rezumă un pasaj al lui Niketas Choniates care spune că „Ea a plecat pe jos doar cu hainele pe spate”. Eudokia a căutat refugiu la curtea fratelui lui Ștefan, Vukan, conducătorul Principatului Zeta, cu care s-a împrietenit și care a protejat-o. Când și-a mai revenit, Eudokia s-a dus la Dyrrachium, de unde o navă bizantină a înapoiat-o la tatăl ei din Constantinopol. Repudierea Eudokiri arată declinul puterii și prestigiului bizantin în aceea perioadă.[3]
În Constantinopol, Eudokia a devenit amanta viitorului împărat Alexie al V-lea Ducas, cu care ea (și mama ei) au fugit din oraș în Tracia, la 12 aprilie 1204, în timp ce cruciații celei de-a patra cruciade au luat cu asalt orașul. Ajungând la tatăl ei aflat la Mosynopolis, ei i s-a permis să se căsătorească cu Alexie al V-lea, dar ulterior acesta a fost arestat și mutilat la ordinul lui Alexios al III-lea, tatăl ei. Eudokia s-a înfuriat de acțiunile tatălui ei. După aceea, Alexios al V-lea, fără niciun susținător, a fost prins și condamnat la moarte de către cruciați.
Eudokia s-a căsătorit a treia oară, la insistențele tatălui ei Alexios al III-lea, cu Leo Sgouros, conducătorul independent al Corintului, după ce el i-a oferit azil lui Alexios al III-lea și familiei sale în 1204. Leo Sgouros a luptat contra latinilor, a rămas blocat în cetatea Corintului și s-a sinucis în 1207 sau în 1208. Se crede că Eudokia a murit în jurul anului 1211.
Prin căsătoria ei cu Ștefan al Serbiei, ea a avut patru copii:[4] Ștefan Radoslav (rege al Serbiei în perioada 1228-1234), Ștefan Vladislav (rege al Serbiei în perioada 1234-1243), Sfântul Sava al II-lea (arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe în perioada 1263 - 1271) și Komnena Nemanjić.
În ficțiune
modificareActrița Jelena Gavrilovic interpretează rolul prințesei Evdokija în serialul de televiziune din 2017, „Nemanjići - rađanje kraljevine” (Dinastia Nemanjić - Nașterea unui regat).[5] Seria îl prezintă pe regele Ștefan Primul-încoronat ca principalul protagonist.[6][7]
Note
modificare- ^ a b c d The Peerage
- ^ The Oxford Dictionary of Byzantium, Oxford University Press, 1991
- ^ Fine, John Van Antwerp, Jr. (). The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest. Michigan: University of Michigan Press. p. 46. ISBN 0-472-08260-4.
- ^ Laskaris, p.24
- ^ Nemanjici-radjanje kraljevine , imdb.com, accesat la 16 mai 2020
- ^ Nedeljnik.rs, accessed on 15-Apr-17, http://www.nedeljnik.rs/magazin/portalnews/vojin-cetkovic-o-seriji-nemanjici-pitace-se-neki-zasto-su-nasi-kraljevi-jeli-zlatnim-viljuskama-i-kasikama/ Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Blic Online, accessed on 15-Apr-17, http://www.blic.rs/zabava/vesti/blic-na-snimanju-nemanjica-vojin-cetkovic-za-ovu-ulogu-sam-se-spremao-ceo-zivot-video/hgzs8rb
Surse
modificare- Ćirković, Sima (). The Serbs. Malden: Blackwell Publishing.
- Fine, John Van Antwerp Jr. () [1987]. The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest. Ann Arbor, Michigan: University of Michigan Press.
- Varzos, Konstantinos (1984). Η Γενεαλογία των Κομνηνών [ Genealogia lui Komnenoi ] (PDF) (în greacă). B. Salonic: Centrul de Studii Bizantine, Universitatea din Salonic . OCLC 834784665 .
- Kazhdan, Alexander, ed. (1991). Dicționarul Oxford al Bizanțului . Oxford și New York: Oxford University Press. ISBN Kazhdan, Alexander Kazhdan, Alexander
- O cetatea Bizanțului: analele lui Niketas Choniates tr. Harry J. Magoulias (Detroit: Wayne State University Press, 1984).
- Mihailo Laskaris (), Byzantine Princesses in Medieval Serbia