Eugenia D. Soru

chimistă română de origine evreiască
Eugenia D. Soru
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Piatra-Neamț, Neamț, România Modificați la Wikidata
Decedată (87 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiechimistă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata
OrganizațieInstitutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București  Modificați la Wikidata

Eugenia D. Soru (n. , Piatra-Neamț, Neamț, România – d. , București, România) a fost o chimistă română de origine evreiască,[1] specialistă în chimie biologică bacteriană, membru corespondent (1955) al Academiei Române.

Membru corespondent al Academiei Române

Educație

modificare

Eugenia Soru sau Eugenia Siegler după numele tatălui său, David Siegler, s-a născut într-o familie practicantă a iudaismului, iar frații ei au fost scriitorul Eugen Relgis și biochimista Adelina Derevici.[2]

A urmat liceul în Iași, apoi Facultatea de Chimie în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde și-a susținut și teza de doctorat despre „Potențialele metalelor în lichide pure”.

Și-a continuat studiile la Institutul de Chimie Biologică din Strasbourg în 1925, urmate de o specializare în fizico-chimie biologică la Institutul de Chimie Fizică din Strasbourg. În 1934 a urmat altă specializare la Institutul de Chimie Fizică din Frankfurt pe Main.[3]

Carieră

modificare

Eugenia Soru a făcut parte din echipa de specialiști a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunobiologie „Cantacuzino”, mai întâi ca preparator în perioada 1930-1931, apoi ca asistent din 1932 până în 1940, șef de laborator între 1944 și 1950, șef de departament din 1951 până în 1970 și șef de laborator de enzimologie între 1971 și 1974. Pe lângă activitatea de la Institutul „Cantacuzino”, a fost și conferențiar de biochimie la Facultatea de Medicină din București.[4]

Recunoaștere

modificare

Eugenia Soru a fost membră în Academia de Științe Medicale din România, în Comisia de Biochimie a Uniunii de Științe Medicale și în Societatea de Chimie din Paris.[3]

Pe 2 iulie 1955 a fost numită membru corespondent al Academiei Române.[5]

În 1963 i-a fost conferit Ordinul Muncii clasa a III-a.[6] La aniversarea a 50 de ani de la înființarea Institutului „Cantacuzino”, în 1971, i-a fost acordat Ordinul Muncii clasa a II-a.[7]

Publicații selectate

modificare
  • Le potentiel des métaux dans les liquides purs (1923)
  • Le spectre ultra-violet de l'acide nitrique et des nitrates en fonction du PH (1927)
  • Recherches sur le mecanisme de l'accolement de l'epiploon aux portions lésées de la cavité peritonéale. Intervention de phenomene d'onde electrostatique (1931)
  • La moelle osseuse du lapin comme détecteur de l'effet mitogénétique (1934)
  • Studiul chimic, fizico-chimic și antigenic al orginazelor bacteriene (1951)
  • Biochimie medicală (1953)
  • Purification of Bacterial Arginase (1965)
  • Enzimele ca agenți terapeutici (1972)
  • Chemical and Imunological Properties of B. Anthracis Arginase and in Metabolic Involvement (1983)[3]
  1. ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Volovici, Leon (). „Surorile lui Eugen Relgis” (PDF). web.archive.org. Arhivat din original în . Accesat în . 
  3. ^ a b c Avram, Arina (). Femei celebre din România. II. București: Editura ALLFA. p. 145-146. 
  4. ^ Arion, R.; Szegli, G.; Zamfirescu, M. „Eugenia Soru - o viață de om de știință așa cum a fost”, pp. 183-187, în Revista de igienă, bacteriologie, virusologie, (1990), Vol. 35, nr. 2
  5. ^ „Membri romani ai Academiei Romane (litera S)”. acad.ro. Accesat în . 
  6. ^ Systems, Indaco. „Decretul nr. 432/1963 pentru conferirea Ordinului Muncii si a Medaliei Muncii unor membri ai Academiei Republicii Populare Romine si unor lucratori stiintifici si tehnico-administrativi din cadrul Academiei Republicii Populare Romine” (în Romanian). Lege5. Accesat în . 
  7. ^ Systems, Indaco. „Decretul nr. 427/1971 privind conferirea unor ordine și medalii cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființarea Institutului de microbiologie, parazitologie și epidemiologie Dr. I. Cantacuzino din București” (în Romanian). Lege5. Accesat în . 

Legături externe

modificare