Eusebiu Camilar

Scriitorul Eusebiu Camilar

Date personale

Născut

7 octombrie 1910
Udești, Austro-Ungaria

Decedat

27 august 1965, (55 de ani)
București, Republica Socialistă România

Părinți

Ion și Natalia Camilar (născută Motrici)

Căsătorit cu

Magda Isanos

Copii

Elisabeta Camilar

Cetățenie

România

Ocupație

scriitor, traducător

Limbi vorbite

limba română

Activitate

Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, satul Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 27 august 1965, București, România) a fost un scriitor și traducător român, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române.^[1]^[2]

Biografie

Părinții săi au fost țăranii Ion și Natalia Camilar (născută Motrici). A urmat cursurile școlii primare din satul natal și cele ale Liceului „Ștefan cel Mare" din Suceava, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” de astăzi. A debutat în 1929 cu versuri în „Moldova literară”, revista Societății Literare "Tinerimea" din Mihăileni. A fost căsătorit cu poeta Magda Isanos cu care a avut un copil , Elisabeta.

Opera literară

Scrieri

Chemarea cumpenelor, București, 1937 (versuri)
Cordun, București, 1942 (roman)
Prăpădul Slobodei, Iași, 1943 (roman)
Avizuha, București, 1945 (povestiri)
Turmele, București, 1946 (roman)
Focurile, București, 1945 (dramă; coautoare: Magda Isanos)
Valea hoților, București, 1948 (roman)
Negura, vol. I-II, București, 1949-1950 (roman)
Împărăția soarelui, București, 1955 (note de călătorie în China)
Poarta furtunilor, București, 1955 (povestiri)
Inimi fierbinți, București, 1956 (proză)
Valea Albă, București, 1957 (dramă istorică în versuri)
Farmecul depărtărilor, București, 1966 (note de călătorie)
Povestiri eroice, București, 1965
Viforul, București, 1966 (povestiri)
Cartea de piatră, București, 1981 (jurnal)

Traduceri

Nikolai V. Gogol, Însemnările unui nebun, București, 1945
Aleksandr S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1946
Alexei N. Tolstoi, Povestiri rusești, București, 1947
Maxim Gorki, Foma Gordeev, București, 1949
As Ma, fata ecoului, București, 1955 (poezie chineză)
Din poezia chineză clasică, București, 1956
1001 de nopți, 4 vol., București, 1956-1963 (basme arabe)
Ovidiu, Tristele, București, 1957
Eschil, Perșii, "Cei șapte contra Tebei", București, 1960
Li Tai-pe, Poezii, București, 1961
Aleksandr S. Pușkin, Dama de pică, București, 1963
Kalidasa, Śakuntalā, București, 1964 (dramă în limba sanscrită)
Ovidiu, Epistole din exil, București.

În alte limbi

Fergeteg (Negura), traducere în limba maghiară de Nagy Elek, Bukarest, 1949.
Fergeteg (Negura), traducere în limba maghiară de Nagy Elek, Editura Szikra, Budapest, 1949.^[3]

Vezi și

Casa memorială „Eusebiu Camilar”

Referințe

^ „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Acad.ro, accesat în 18 martie 2022
^ Nicolae Cârlan, Secvențe documentare cu Eusebiu Camilar și Magda Isanos, Editura Lidana, Suceava, 2010
^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 333.

Legături externe

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
Pagina de web Elisabeta Isanos cu biografiile părinților ei, Magda Isanos și Eusebiu Camilar [1]

[1] „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Acad.ro, accesat în 18 martie 2022

[2] Nicolae Cârlan, Secvențe documentare cu Eusebiu Camilar și Magda Isanos, Editura Lidana, Suceava, 2010

[3] Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 333.

[1]

[2]

[3]