Evangelisches Ratsgymnasium Erfurt

Liceul Evanghelic este, alături de Liceul Catolic „Edith Stein”, unul dintre cele două licee din Erfurt aflate sub patronaj confesional. Școala se compune din două clădiri, "Casinoschule" și "Haus am Breitstrom".

Istoric

Liceul Municipal a fost înființat la 9 decembrie 1561 ca gymnasium evangelicum prin hotărârea magistratului orașului Erfurt și inaugurat la 13 ianuarie 1562, împotriva obiecției arhiepiscopiei. Ca prim director a fost numit Paul Dummrich, elev al lui Philipp Melanchthon.

Sediul școlii a fost mai întâi mănăstirea augustină, secularizată definitiv în anul 1559. De aceea a fost numită și schola sau paedagogium in coenobio Augustiniano. Până la înființarea unei școli iezuite, în 1611, erau admiși, pe lângă copii din familii evanghelice, și elevi cu părinți catolici. În anul 1664, când orașul Erfurt și-a pierdut autonomia, intrând sub dominația Arhiepiscopatului de Mainz, consiliul orașului și-a păstrat responsabilitățile de administrare a școlii cu orientare evanghelică, numită între timp gymnasium senatorium sau Liceul Municipal.

Liceu regal din 1820

În 1820 conducerea prusacă a dispus desființarea Liceului Municipal, anunțând totodată înființarea, în baza conceptului humboldtian de educație, a unui liceu neoumanist cu șase clase. Liceul regal a fost inaugurat mai întâi într-o casă de pe strada Eichengasse și s-a mutat ulterior în clădirea fostului colegiu iezuit din strada Schlösserstraße. Patronajul liceului a rămas în continuare în grija orașului Erfurt, singura autoritate superioară fiind cea regală.

În 1894, având în vedere numărul crescut de elevi, municipalitatea a dispus construirea unui nou sediu al școlii pe strada Schiller, inaugurat festiv la 3 iulie 1896.

Liceu de stat din 1918 până la închidere în anul 1950

După Primul Război Mondial școala a primit o titulatură nouă: Liceul Umanist de Stat Erfurt. În 1938 și-a luat numele de Liceul de Stat Langemarck. Sub administrația sovietică, după 1945, a urmat o nouă schimbare de nume, în Liceul de Stat Thomas-Müntzer. În anul 1950 restructurarea legislativă a dus la desființarea formei de școală liceală.

Reînființarea sub patronajul bisericii în anul 1992

După reunificare foști elevi și susținători ai Liceului Umanist din Erfurt, conduși de Werner Seydlitz, au solicitat, mai întâi municipalității Erfurt, reînființarea școlii lor în vechea clădire din strada Schiller. Cum însă municipalitatea nu a considerat o necesitate înființarea unui liceu umanist tradițional, parohia evanghelică din Erfurt a acceptat să ia o asemenea școală sub patronajul său. Municipalitatea a pus la dispoziție ca sediu fosta școală de stat, situată lângă Biserica dominicană din centrul istoric al orașului. În 1998 Ministerul Educației din landul Turingia a reacreditat ca liceu instituția de învățământ.

În anul 1999 a fost inaugurată o nouă sală de sport, aflată în apropierea Domului, motiv pentru care poartă numele de Domsporthalle. Din anul 2003 școala utilizează și o clădire modernizată (fost hotel, devenit ulterior Casa prieteniei germano-sovietice), care se află în imediata vecinătate a sediului principal de pe Breitstrom.

Profilul școlii

Liceul Evanghelic are un profil creștin-umanist. Pentru toți elevii este prevăzută efectuarea unei practici social-diaconale în clasa a zecea. Toți elevii învață limba latină și limba engleză începând cu clasa a 5-a. La alegere, una din aceste limbi poate fi învățată intensiv; pentru prima limbă străină sunt alocate patru ore pe săptămână, pentru cea de-a doua două. Din clasa a 9-a elevii pot alege o a treia limbă străină: franceza sau greaca veche. Nu exista profil real. O gamă deosebit de bogată de activități în grup (de ex. sport, cor, teatru, olărit, limbi străine, engleza pentru afaceri) prevăzute după-amiaza, completează oferta educațională..

La începutul anului 2011 școala a intrat sub patronajul Fundației evanghelice școlare din Germania centrală.

Școala parteneră: Liceul Evanghelic din Deák Ferenc tér din Budapesta.

Directori

1562-1571 Paul Dummrich
1571-1575 Basilius Faber
1575-1583 Paul Dummrich
1583-1602 Anton Möcker
1601-1612 Henning Rennemann
1612-1616 Johann Retsch
1616-1643 David Zinckernagel
1643-1654 Liborius Capsius
1654-1655 Justus Herbert Boetticher
1655-1676 Zacharias Hogel d. Ä.
1676-1714 Zacharias Hogel d. J.
1714-1754 Hermann Nicolaus Stieler
1754-1759 Eusebius Ernst Stieler
1759-1777 Hermann Ernst Rumpel
1778-1794 Heinrich August Frank
1794-1804 Johann Joachim Bellermann
1804-1805 Johann Jakob Friedrich Sinnhold
1805 Johann Ernst Möller
1805-1807 Johann Christoph Petri
1807-1820 Johann Friedrich Müller
1820-1843 Johann Gottlieb Friedrich Strass
1843-1864 Georg Schöler
1864-1867 Johann Adam Hartung
1867-1881 Adolf Friedrich Albert Dietrich
1882-1887 Albert Hartung
1888-1891 Gottlieb Leuchtenberger
1892-1893 Georg Friedrich Heß
1893-1907 Richard Thiele
1908-1924 Johannes Biereye
1924-1937 Georg Boesch
1937-1939 Herbert Holtdorf
1939-1945 Wilhelm Rögels
1945-1950 Gottfried Wolterstorff
1950-1951 Hieronymus Krause
1992-2000 Robert Schilling
2001-2020 Michael Friese

Bibliografie

Barczyk, Volker: Publikationen zum Erfurter Ratsgymnasium. în: Förderverein des Ev. Ratsgymnasiums Erfurt: Jahrbuch 1999, Erfurt 1999, und Kurze Übersicht der Geschichte des Evangelischen Ratsgymnasiums 1820-1896 în: Förderverein des Ev. Ratsgymnasiums Erfurt: Jahrbuch 2000, Erfurt 2000
Eifler, Gerald: Zur Geschichte des Erfurter Gymnasiums 1911-1950, hrg. von der Vereinigung ehem. Schüler und Freunde des humanistischen Gymnasiums zu Erfurt, FS-Druck Bonn 1965
Königliches Gymnasium zu Erfurt. Jahresberichte des Königlichen Gymnasiums zu Erfurt 1854-1913, Gerhardt & Schreiber, bzw. Bartholomäus, Erfurt, 1854-1914
Schilling, Robert: Evangelisches Ratsgymnasium Erfurt 1992-1995. Erfurt 1995
Weiß, Ulman: Das Erfurter Evangelische Ratsgymnasium 1561-1820, Erfurt 1999, und Aus der Geschichte des Erfurter Ratsgymnasiums în: Thüringer Tageblatt, November 1991
Michael Friese / Karl Heinemeyer / Michael Ludscheidt (Hrsg.): 450 Jahre Ratsgymnasium Erfurt 1561–2011 (Festschrift), Evangelische Verlagsanstalt, Leipzig 2011, ISBN 978-3-374-02867-2