Fata babei și fata moșneagului

poveste de Ion Creangă
„Fata babei și fata moșneagului”
AutorIon Creangă  Modificați la Wikidata
Țara primei apariții România
Limbăromână
Genpoveste
Publicată înConvorbiri literare
Data publicării  Modificați la Wikidata

„Fata babei și fata moșneagului” este un basm scris de Ion Creangă, și publicat în 1 septembrie 1877, în revista Convorbiri literare.

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În basm este vorba despre un moș și o babă care aveau două fete: una cuminte, a moșneagului, și alta obraznică și arțăgoasă, a babei.

Într-o zi, fata blândă a fost alungată de acasă de către moș la porunca babei și a plecat în lume să își încerce norocul. Pe drum s-a întâlnit cu o fântânâ pe care a reparat-o, o cățelușă pe care a bandajat-o la lăbuță, un păr care era plin de viermi și pe care l-a curățit și un cuptor pe care l-a lipit. A ajuns la Sfânta Duminică, pentru care a muncit și astfel a putut să își aleagă un cufăr drept recunoștință. Ea l-a ales pe cel mai mic și a plecat acasă. Pe drum, cuptorul a servit-o cu plăcinte calde, părul i-a oferit fructe proaspete, fântâna - apă limpede și cățelușa niște mărgele.

Invidioasă pe succesul ei, fata obraznică a babei a plecat și ea pe același drum. S-a întâlnit cu fântâna, cu cățelușa, cu părul și cu cuptorul, dar nu le-a ajutat. Ajunsă și ea la Sfânta Duminică, a muncit foarte puțin, dar a luat și ea un cufăr - pe cel mai mare, pe care s-a chinuit să îl târască până acasă. Ajunsă și ea la casa părintească, și-a deschis cufărul și din el au sărit fel de fel de lighioane care au înghițit-o și pe ea, și pe babă. Fata moșului a deschis și ea micuțul cufăr, unde a găsit bani și bogății.

Adaptări

modificare
Benzi desenate

Legături externe

modificare
 
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Fata babei și fata moșneagului