Felső-kiskunsági szikes puszták és turjánvidék

arie protejată din Ungaria
Felső-kiskunsági szikes puszták és turjánvidék
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Ungaria
Coordonate47°04′21″N 19°11′37″E ({{PAGENAME}}) / 47.0725°N 19.1936°E
Cod Natura 2000HUKN10001  Modificați la Wikidata

Felső-kiskunsági szikes puszták és turjánvidék este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din Ungaria întinsă pe o suprafață de 41.815,95 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Felső-kiskunsági szikes puszták és turjánvidék este situat la coordonatele 47°04′21″N 19°11′37″E / 47.0725°N 19.1936°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Felső-kiskunsági szikes puszták és turjánvidék a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în mai 2004[1] pentru a proteja 77 de specii de animale.[2][3]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea panonică, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[2] de păsări (77): privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), rață lingurar (Anas clypeata), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață pestriță (Anas strepera), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), gâscă de semănătură (Anser fabalis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de câmp (Aquila heliaca), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecar mare (Buteo rufinus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), Charadrius morinellus, chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), porumbel de scorbură (Columba oenas), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristeiul de câmp (Crex crex), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), șoim dunărean (Falco cherrug), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), becațină comună (Gallinago gallinago), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), piciorong (Himantopus himantopus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș-cu-cap-negru (Larus melanocephalus), sitar de mâl (Limosa limosa), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), gușă albastră (Luscinia svecica), culic mare (Numenius arquata), Numenius phaeopus, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), dropie (Otis tarda), ciuf-pitic (Otus scops), vultur pescar (Pandion haliaetus), pițigoi de stuf (Panurus biarmicus), viespar (Pernis apivorus), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), cresteț cenușiu (Porzana parva), cresteț pestriț (Porzana porzana), cristei de baltă (Rallus aquaticus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus), lăstun de mal (Riparia riparia), chiră de baltă (Sterna hirundo), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus).

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 15 specii de plante, 7 specii de amfibieni, 6 specii de mamifere, 55 de specii de nevertebrate, 4 specii de reptile.[2]

  1. ^ a b 275/2004. (X. 8.) Kormányrendelet
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Felső-kiskunsági szikes puszták és turjánvidék”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Felső-kiskunsági szikes puszták és turjánvidék”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare