Ferdinand al II-lea de Aragon

(Redirecționat de la Ferdinand al II-lea al Aragonului)
Ferdinand II & V
Date personale
Poreclăel Católico, el Catòlic Modificați la Wikidata
Născut10 martie 1452(1452-03-10)
Sos del Rey Católico⁠(d), Aragon, Spania[1] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)
Casa de Santa María⁠(d), Extremadura, Spania[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCapilla Real de Granada[*][[Capilla Real de Granada (church in Granada, Spain)|​]][3]
Sepulcro de los Reyes Católicos[*][[Sepulcro de los Reyes Católicos |​]] Modificați la Wikidata
PărințiIoan al II-lea de Aragon
Juana Enríquez
Frați și suroriBlanche II of Navarre[*][[Blanche II of Navarre (princess of the House of Aragon and queen pretendent of Navarre)|​]]
Joanna of Aragon, Queen of Naples[*][[Joanna of Aragon, Queen of Naples (Queen consort of Naples)|​]][4]
Leonor I of Navarre[*][[Leonor I of Navarre (Queen regnant of Navarre)|​]]
Charles, Prince of Viana[*][[Charles, Prince of Viana (King of Navarre)|​]]
Alfonso de Aragón y Escobar[*][[Alfonso de Aragón y Escobar (Illegitimate son of John II of Aragon; 1st Duke of Villahermosa)|​]]
Joan d'Aragó[*][[Joan d'Aragó (Roman Catholic archbishop)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIsabela I a Castiliei
Germaine de Foix
CopiiIsabela de Asturia
Juan, Prinț de Asturia
Ioana de Castilia
Maria de Aragon
Caterina de Aragon
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă
Navarroaragonés[*][[Navarroaragonés (Romance language once spoken in a large part of the Ebro River basin, south of the middle Pyrenees, although it is only currently spoken in a small portion of its original territory)|​]][5] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurirege al Aragonului[*]
rege al Valenciei[*]
rege al Majorcăi[*]
King of Naples[*][[King of Naples |​]]
King of Sicily
conte de Barcelona[*]
duce de Montblanc[*]
conte de Ribagorza[*] ()
count of Roussillon[*][[count of Roussillon |​]]
king of Sardinia[*][[king of Sardinia (1300-1713 head of state of the Kingdom of Sardinia)|​]]
Rey de Navarra[*][[Rey de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]] ()
Rey de las Españas[*][[Rey de las Españas (1479-1710)|​]]
Rey de Castilla[*][[Rey de Castilla (noble title of the reigning monarch of the kingdom of Castile and transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Rey de León[*][[Rey de León (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of León, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
rege al Granadei[*]
rege al Toledoului[*]
Rey de Galicia[*][[Rey de Galicia (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Galicia, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
rege al Sevillei[*]
Rey de Murcia[*][[Rey de Murcia (noble title linked to the monarch of Castile)|​]]
rege al Jaenului[*]
rege al Gibraltarului[*]
senior de Biscaya[*]
senior de Molina[*]
Rey de Córdoba[*][[Rey de Córdoba |​]]
rege al Ierusalimului
Duke of Gandía[*][[Duke of Gandía (title of Spanish nobility)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Trastamara
Rege de Aragon, Sicilia, Neapole și Valencia
Domnie20 ianuarie 1479 - 23 ianuarie 1516
PredecesorIoan al II-lea de Aragon
SuccesorIoana a Castiliei
Rege al Castiliei și al Leonului
Domnie1474 - 1504
PredecesorHenric al IV-lea al Castiliei
SuccesorIoana a Castiliei și Filip I al Castiliei
RegentIsabela I a Castiliei
Semnătură

Ferdinand al II-lea de Aragon (spaniolă Fernando II de Aragón y V de Castilla "el Católico", catalană Ferran II d'Aragó "el Catòlic"); (n. , Sos del Rey Católico⁠(d), Aragon, Spania – d. , Casa de Santa María⁠(d), Extremadura, Spania) a fost rege al Aragonului (1479–1516), al Siciliei (1468–1516), al Neapolelui (1504–1516), Valenciei, Sardiniei și al Navarei, Conte de Barcelona, rege al Castiliei (1474-1504) și apoi regent al acestei țări din 1508 până la moartea sa.

Guvernarea împreună cu Isabela

modificare

Ferdinand a primit împreună cu soția sa titlul de Reyes Católicos din partea Papei Alexandru al VI-lea, papă al cărui secularism, Isabela nu îl aproba. Pe lângă unificarea fizică a Spaniei, Ferdinand și Isabela au încercat să unifice religios regatul, prin intermediul romano-catolicismului. Inchiziția a fost instituționalizată ca parte a acestui proces. După o revoltă din 1499, Tratatul de la Granada a fost anulat, și în 1502 musulmanii au fost obligați să se convertească sau să plece din regat. Confesorul Isabelei, Cisneros, a fost numit arhiepiscop de Toledo. Acesta a jucat un rol important în programul de reabilitare a instituțiilor religioase din Spania, punând bazele viitoarei Contrareforme. În calitate de Cancelar, puterea lui a sporit treptat.

Ferdinand și Isabela creaseră un imperiu, iar în ultimii ani ai domniei lor s-au văzut presați de chestiuni de administrare și politică; erau preocupați de succesiune, astfel încât au încercat să lege coroana spaniolă de alte case regale din Europa. Din punct de vedere politic, asta se poate vedea din încercări de eliminare a influenței franceze, și de a uni întreaga Peninsulă Iberică. Până la începutul lui 1497 părea că toate piesele se potriveau: Juan, prinț de Asturia, moștenitorul tronului, s-a căsătorit cu Margareta de Austria, stabilind o legătură cu habsburgii. Fiica cea mare, Infanta Isabela, s-a căsătorit cu Manuel I al Portugaliei, iar Infanta Ioana s-a căsătorit cu alt prinț habsburg, Filip de Burgundia. Cu toate acestea, planurile lor pentru copii nu au dat roade. Juan a murit la scurt timp după ce s-a căsătorit; Isabela a murit la naștere și fiul ei Miguel a murit la vârsta de doi ani. Titlurile reginei Isabela au revenit fiicei sale Ioana cea Nebună, a cărui mariaj cu Filip cel Frumos a fost unul problematic. Isabela a murit în 1504 la Medina del Campo, înainte ca Filip și Ferdinand să devină inamici.

După decesul Isabelei

modificare

După moartea Isabellei în 1504, regatul a fost preluat de fiica lor, Ioana. Ferdinand a servit ca regent al acesteia în timpul absenței sale în Țările de Jos. Ferdinand a încercat să-și păstreze domnia permanentă dar a fost respins de nobilimea castiliană și înlocuit cu soțul Ioanei, care a devenit Filip I al Castiliei. După moartea lui Filip, în 1506, Ioana s-a presupus că devenise instabil psihic, iar Ferdinand a preluat din nou regența, conducând prin Francisco Jiménez de Cisneros, cancelarul Regatului. Carol, fiul Ioanei, a devenit rege al Aragonului în 1516, împreună cu mama sa ca regina cu numele, după moartea lui Ferdinand.

Referințe

modificare
  • Aragonese: Ferrando, Spanish: Fernando, Catalan: Ferran
  • "Ferdinand II", from Encyclopædia Britannica Online.
  • Edwards,John. The Spain of the Catholic Monarchs 1474–1520. Blackwell Publishers Inc, 2000, p. xiii
  • Michael C. Thomsett, The Inquisition: A History (Jefferson, NC: McFarland and Company, Inc., 2010), 158.
  • Elliot, J.H. Imperial Spain 1469–1716. Penguin Books (New York: 2002), pg. 208.
  • Historia general de España; Modesto Lafuente (1861), pp. 51–52.


  1. ^ Fernando II de Aragón y V de Castilla. El Católico, Diccionario biográfico español, accesat în  
  2. ^ https://www.turismoextremadura.com/es/explora/Restos-de-la-Casa-Santa-Maria/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://capillarealgranada.com/los-reyes-fundadores/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Kindred Britain 
  5. ^ https://eu.wikipedia.org/wiki/Fernando_II.a_Aragoikoa#Bizitza  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)