Ferita ( Fe α – C ) este o soluție solidă a carbonului în fierul α ( Fe α ), cu rețea cubică cu volum centrat, cu proprietăți apropiate de fierul pur. Conținutul de carbon este de 0.002% la temperatura ambiantă și 0.0218% la 727grade Celsius. Își păstrază proprietățile magnetice până la 770grade Celsius, și este caracterizat de proprietăți mecanice ca plasticitate, ductilitatea și tenacitate, dar fiind moale.

Proprietăți modificare

Proprietățile mecanice ale feritei au următoarele valori: Rm = 30daN/mm2, Rp0.2 = 18 daN/mm2, A5 = 40%, Z = 70%, HB = 80 daN/mm2, KCU = 20 daJ/cm2

Tipuri și structuri modificare

După domeniul și condițiile în care se produce ferita poate fi (tab.6.4 și 6.5):

  • hipoeutectoidă (liberă sau preutectoidă)
  • eutectoidă (perlitică)

După aspectul microscopic, ferita apare de culoare deschisă și poate fi:

  • poliedrică
  • în rețea
  • lamelară
  • aciculară