Fișier:Coborârea de pe Cruce (Artă plastică) 2510 24.01.2003 Tezaur 0F8B7A16DF1946749FF0193A98661FDC.jpg

română Concepția icoanei și unele elemente legate de de compoziție și execuție sunt tributare picturii veneto-cretane care a exercitat în epocă o puternică influență asupra picturii sud-dunărene. Autorul anonim al icoanei, care a lucrat la comanda Doamnei Milița, se dovedește a fi un bun cunoscător al picturii contemporane. Icoana este unică sub raportul compoziției, modul de tratare al Coborârii de pe cruce apropiindu-se, în mare măsură, de o Pieta occidentală: Crucea Răstignirii și simbolurile Patimilor formează axul de simetrie al compoziției. În fața crucii, în prim-plan, Fecioara Maria drapată într-un maforion roșu-vișiniu ține în brațe pe Iisus mort, coborât de pe cruce; chipul și gestul Fecioarei exprimă o durere fără margini. Este însoțită de Sf. Ioan Theologul și de Maria Magdalena, care îngenunchiată, îmbrățișează picioarele lui Iisus Hristos. În stânga, în plan secund, de mai mici dimensiuni față de personajele sacre, Milița Doamna, îndoliată ține în brațe pe fiul său mort, pe Teodosie, purtând veșminte de curte și coroană aurie. Această compoziție singulară la noi este marcată de o notă de îndrăzneală evidențiată de paralelismul între durerea divină și durerea pământească a unei mame, care se roagă Fecioarei să primească sufletul fiului ei. Unele trăsături specifice legate de tipologia chipurilor și modelarea acestora cu treceri bruște de la umbră la lumină constituie trăsături stilistice caracteristice picturii veneto-cretane. Icoana se înscrie în grupul "icoanelor de familie" ale lui Neagoe Basarab și a avut, probabil, o destinație privată.

Coborârea de pe Cruce

1522 - 1523

Fișă: Dobjanschi, Ana

Vezi mai jos