Fișier:Fotografie Elena Grăghici, bunica lui N. Iorga (Istorie) 2691 17.08.2016 Fond CFCEED2B06C84E02B887FA8870502641.jpg

română Elena Drăghici (? -1860), mama Zulniei lorga, în jurul vârstei de 40 de ani; Elencu cum o alintau în familie era o femeie cultă, îi plăcea literatura și citea mult; cânta la pian și chitară și a tradus din literatura franceză. Elena Drăghici este al treilea copil al vornicului lordache Drăghici. Nu cunoaștem anul nașterii, dar trebuie să fi fost cu mult mai mică decât Manolache, fratele mai mare. Dacă luăm însă ca bună mărturisirea Zulniei lorga făcută nouă, că mama sa a decedat la 40 de ani, atunci Elena Drăghici s-a născut în 1820. La 20 de ani se căsătorește cu Gheorghe Arghiropol, cu care a viețuit numai trei ani, când cere despărțirea de soțul ei „pentru reaua viețuire". Elena era o femeie ambițioasă, cultă, rafinată, crescută în pensioanele franceze ale lașului, păstrând toată mândria marelui om politic, - tatăl său - dominator al situației interne în Moldova pe o perioadă mai îndelungată de ani. Am spus că Elena Drăghici era - după cum scrie nepotul său - o femeie „frumoasă, fină, șubredă de sănătate, căci alignia cu piciorul". Zulnia lorga, fiica sa și mama lui Nicolae lorga, ne-a transmis nouă verbal portretul făcut cu o mare căldură șl emoție: „Elencu, cum îi spuneam noi, era o femeie mândră, foarte frumoasă, cultă. Știa nemțește și franțuzește, în casă se vorbea numai franțuzește. Avea ochii mari, negri, frumoși, plini de căldură și semeție, păr bogat, trăsături aristocratice. Cânta cu măiestrie la pian, chitară. Cânta din voce, acompaniindu-se la pian, iar noi toți o ascultam, precum și trecătorii care se strângeau afară, la fereastră. Soțul ei - tatăl meu - nu se potrivea câtuși de puțin cu dânsa. îl durea că nu-și putea domina soția", îi plăcea literatura și citea mult. De aici nevoia de a traduce. Se pare că a transpus în românește din Dumas-tatăl și din unii scriitori germani. Din toate s-a păstrat numai romanul Adolphe de Benjamin Constant, tipărit la lași în 1859. Nicolae lorga prețuia mult această traducere, prin alegerea făcută și simțul artistic. Tot Nicolae lorga, căruia îi plăcea să-și laude bunica, adăuga: „Dar Drăghiceștii au scris, și Elena, mama mamei a tradus Adolphe al lui Benjamin Constant și altă literatură franceză cu care din nenorocire s-au învelit mai târziu gavanoasele la noi acasă. Și astfel nu scriu din ambiție... ci din impulsul cu neputință de înlăturat al tradiției, care vine de la această femeie...". Elena Drăghici a murit la lași în 1860, lăsând trei copii: Costache de 20 de ani, necăsătorit, Manole de 19 ani și Zulnia de 17. (Barbu Theodorescu, Contribuțiuni la cunoașterea strămoșilor lui N. lorga). Fotografia este originală, cu însemnele atelierului Nestor Heck din lași, iar pe verso găsim imprimată sigla atelierului fotografic ieșean.

Fotografie Elena Grăghici, bunica lui N. Iorga

6 decembrie, sec. XIX

Fișă: Arhip, George-Lucian

Vezi mai jos