Fișier:Theodor Danckerts, Dunărea, Amsterdam, c. 1700 (Istorie) 2318 14.05.2015 Fond 7906BF6ECDB7430DA6E7AE6DAFAE765D.jpg

română Hartă a cursului Dunării de la izvoare până la vărsare, alcătuită din două registre suprapuse. Granițele dintre țări / provincii sunt colorate în nuanțe de ciclam, galben și verde. În colțul din stânga-jos al registrului superior, cartușul este deosebit de elaborat și viu colorat: două personaje masculine (reprezentând cele două izvoare Brigach și Breg, ce-și unesc apele lângă Donaueschingen, din confluența lor născându-se Dunărea) revărsând apele fluviului din două vase mari, în timp ce mai multe femei (afluenții importanți) le aduc ofrande. În registrul inferior sunt cuprinse și părți din spațiul românesc: jumătatea sudică a Transilvaniei, cu Crișana și Banatul, Oltenia (ilustrată în hotarele sangiacatului de Vidin-"Sangiacatus Bydenensis"), Țara Românească în întregime (numită însă "Principatus Moldaviae") și partea sudică a Moldovei (marcată drept "Princip: Valachiae Propriae"), cele două Țări Românești extracarpatice nefiind despărțite de vreo graniță și denumite unitar "Valachia", precum și extremitatea sudică a Basarabiei ("Bessarabiae Pars"). Orașele importante (precum Belgrad, Buda și Pesta, Veneția, Sibiu, Adrianopol, Istanbul) sunt marcate pe hartă prin miniaturi colorate în roșu ale planului fortificației coroborat cu rețeaua stradală. Afacerea cartografică a familiei Danckerts a fost inițiată la Amsterdam în jurul anului 1680 de către Justus Danckerts (1635-1701) și continuată de fiii săi: Theodor (1663-1727) și Cornelis (1664-1717) (Danku / Sümeghy 2007). Primul atlas Danckerts a fost editat în 1690, hărțile fiind create în pas rapid, în două etape: 1682-1683 și 1686-1687, după cele ale lui De Witt. Activitatea tipografică a familiei Danckerts se face remarcată la Amsterdam până prin 1712, când atlasul lor cunoscuse deja șase ediții (Danku / Sümeghy 2006, 88). Ulterior, plăcile tipografice ale familiei Danckerts vor fi achiziționate în mare parte de frații Ottens, care vor continua multiplicarea hărților, de astă dată însă marcate cu numele lor. Și harta de față a cunoscut o variantă Ottens, tipărită în jurul anului 1740. Deși casa editorială Danckerts nu și-a datat niciodată hărțile sau foile de titlu ale atlaselor (Danku / Sümeghy 2006, 86), analize minuțioase au dus la elaborarea unei cronologii coerente a acestora (Danku / Sümeghy 2007). Ca urmare, putem stabili că harta prezentată aici face parte dintre ultimele producții ale familiei. După cum se menționează în textul cartușului, autorul este considerat Theodor Danckerts, care beneficia de privilegiu. Este cunoscut faptul că fondatorul tipografiei, Justus Danckerts a obținut privilegiul în 1684 (Danku / Sümeghy 2006, 87). Cum acesta era valabil 15 ani, până în 1699, și nu era transmisibil urmașilor, fiul lui Justus și continuatorul afacerii, Theodor, îl va fi înnoit după această dată, așadar prin 1700. În 1701 Justus moare, un argument în plus pentru Theodor să se menționeze drept unic autor al hărții. Rezultă așadar o datare absolută pentru harta de față cuprinsă între 1700-1701 și 1712, an după care activitatea firmei Danckerts scade brusc și ireversibil (între 1712 și 1727 numai două hărți ale lor sunt cunoscute) (Danku / Sümeghy 2006, 88).

Theodor Danckerts, Dunărea, Amsterdam, c. 1700

1700

Theodor Danckerts
Fișă: Burlușanu Mioara

Vezi mai jos