Fișier:Willem Janszoon Blaeu și Joan Blaeu, Transilvania, Amsterdam, c. 1645 (Istorie) 2318 14.05.2015 Fond A52D5C9466C246F0A324CD32A7A53504.jpg

română Hartă a Transilvaniei, copiată de Willem Janszoon Blaeu după o realizare mai veche (c. 1590) ce-i aparținea lui Gerardus Mercator. Deși Blaeu nu precizează deloc acest lucru, dându-se el însuși împreună cu fiul său drept autori, este cert că avem de a face cu o copie după harta lui Mercator, în acest sens stând mărturie elemente precum asemănarea izbitoare cu harta acestuia pentru Transilvania, publicată de familia Hondius, după ce aceasta intră în posesia plăcilor de cupru, sau simbolul heraldic al familiei Bathory ce surmontează cartușul, un anacronism pentru epoca în care Blaeu publică harta, însă perfect justificat pentru perioada când Mercator a executat prototipul. Familia Blaeu publică pentru prima oară această hartă în 1634, la Amsterdam, în ediția în limba germană a atlasului lor (Keuning 1959, 78-79). Harta prezentată aici face parte din una dintre edițiile în limba olandeză ale aceluiași atlas, toate tipărite la Amsterdam, începând cu anul 1635 și reeditată periodic până în 1650 (Moreland / Bannister, 108). Curând harta aceasta avea să fie tipărită într-o variantă apropiată și de Johannes Janssonius, moștenitor legitim, prin înrudirea și asocierea cu familia Hondius, al dreptului de a beneficia de zestrea cartografică lăsată de Mercator. Diferențele față de varianta lui Janssonius sunt minore, harta lui Blaeu având dimensiuni ceva mai mari, o trăsătură distinctivă fiind aceea că îi lipsesc meridianele. Transilvania este reprezentată ca un ținut înconjurat de munți, brăzdat de cursurile a trei ape importante (Someș - "Sames", Mureș - "Marisius vel Merisch" și Olt - "Alt vel Aluta"), învecinându-se la nord cu Rusia, la sud-est cu Valachia și la nord-vest cu Ungaria. Cartușul este plasat în colțul inferior drept, surmontat de două personaje feminine simbolizând credința, respectiv înțelepciunea,având între ele blazonul familiei Bathory: un scut albastru cu trei gheare de urs. Cum ultimul principe al Transilvaniei provenind din această familie, Gabriel Bathory (1608-1613) își încheiase domnia cu mai bine de două decenii înaintea publicării hărții de către Blaeu, s-a încercat să se explice acest anacronism (prezența blazonului Bathoreștilor în cartuș) prin marea importanță pe care a avut-o această familie în istoria Transilvaniei și prin intrarea ei în conștiința comună a contemporanilor (Feiszt). Explicația devine însă mult mai clară dacă avem în vedere faptul că modelul pe care l-a copiat Blaeu fusese realizat de către Gerardus Mercator prin 1580-1590, atunci când principe al Transilvaniei era Sigismund Bathory (1581-1597).

Willem Janszoon Blaeu și Joan Blaeu, Transilvania, Amsterdam, c. 1645

1645

Willem Janszoon Blaeu și Joan Blaeu
Fișă: Burlușanu Mioara

Vezi mai jos