Fișier:Willem Janszoon Blaeu și Joan Blaeu, Ungaria, Amsterdam, 1635 (Istorie) 2318 14.05.2015 Fond 13819C7E9B1548F099D2F5B1FB0F9909.jpg

română Hartă elaborată a Ungariei, atât geografică (sunt redate cursurile de apă, lacurile, munții, pădurile), cât și administrativă (sunt menționate toate comitatele regatului, orașele de reședință fiind marcate cu semne convenționale colorate în roșu). Regatul Maghiar este reprezentat ca un teritoriu aproximativ patrulater, având în mijloc Buda și străbătut în diagonală, de la nord-vest la sud-est, de Dunăre. Hotarul sudic este râul Sava, cel vestic, un alt râu, Leithe, iar hotarele de nord și de est sunt linii convenționale: cel nordic, mergând de la Halic, prin Ujvar, urmând linia Carpaților și ajungând la Sighet și Sătmar, iar cel estic, pornind de la Sătmar, prin Vărșand, apoi Dombegyház și coborând până la est de Belgrad. Teritoriile învecinate sunt marcate astfel: Moravia la nord-vest, Rusia la nord-est, Bosnia la sud-vest, Austria la vest și Transilvania la est. Deși paralelele sunt marcate, meridianele lipsesc - o trăsătură particulară întâlnită și în cazul altor hărți produse de Blaeu. Cartușul frumos gravat și colorat, plasat în colțul inferior stâng, este suprapus de simbolul heraldic al Regatului Maghiar timbrat de o coroană princiară deschisă cu trei feuroane și încadrat de reprezentări alegorice ale Dunării și abundenței recoltelor. Această hartă a fost publicată pentru prima oară în 1634, la Amsterdm, în ediția în limba germană a atlasului realizat de Willem Janszoon Blaeu în colaborare cu fiul său, Joan (Keuning 1959, 78-79). Harta de față face parte din ediția în limba latină a aceluiași atlas, tipărită tot la Amsterdam, un an mai târziu, în 1635 și reeditată periodic până în 1650 (Moreland / Bannister 108). O variantă a acestei hărți apare și în opera cartografică a lui J. Janssonius, începând cu anul 1636 (Keuning 1947, 57-58; Szántai 1, Janssonius 3), ceea ce ridică semne de întrebare asupra originii inițiale a plăcii și a sursei de inspirație. Prima ediție a hărții, tipărită de familia Blaeu, în 1634 (ediția germană a Appendix-ului), ca și edițiile care i-au urmat, indică invariabil drept sursă: "Apud Guiljelmum et Johannem Blaeu". Însă prima ediție a hărții tipărită de J. Janssonius, în 1636 (ediția în limba engleză a atlasului Mercator-Hondius), poartă mențiunea "Per Gerardum Mercatorem" (Keuning 1947, 57), chiar dacă curând după aceea, în același an 1636 (ediția Appendix-ului german), Janssonius renunță și el la această mențiune, înlocuind numele lui Mercator cu al său: "Apud Johanem Janssonium". Prin publicarea inițială a hărții din 1636 cu numele lui Mercator, Janssonius sugera că respectiva placă gravată făcuse parte din lotul achiziționat în 1604 de Jodocus Hondius de la urmașii lui Mercator, iar versiunea familiei Blaeu nu era altceva decât un plagiat. De altfel Janssonius și asociatul său, Henricus Hondius, îl acuzaseră public pe Blaeu de plagiat încă din 1633, în ediția franceză a Atlasului Mercator-Hondius (Keuning 1959, 77). Problema rămâne însă departe de a-și găsi o rezolvare: nu trebuie uitat că familia Blaeu publică harta cu doi ani mai devreme decât marele lor rival, Janssonius, și că în 1629 Willem Janszoon Blaeu a cumpărat un lot de plăci chiar din patrimoniul familiei Hondius, și anume 34 de plăci, partea moștenită de Jodocus Hondius Jr. ("de Jonge") și vândută lui Blaeu de urmașii acestuia (Keuning 1959, 74-75). Mai mult, Willem Janszoon Blaeu a depus încă din 1608, în Adunarea Statelor Olandei și Friziei, o plângere la adresa lui Johanes Janssonius, acuzându-l de plagiat (Stevenson, 26).

Willem Janszoon Blaeu și Joan Blaeu, Ungaria, Amsterdam, 1635

1635

Willem Janszoon Blaeu și Joan Blaeu.
Fișă: Burlușanu Mioara

Vezi mai jos