Flagelul este un organit celular specific cu rol în locomoție și sensibilitate la factori de mediu (substanțe, temperatură).[1][2] Este prezent la procariote și unele eucariote, cunoscute sub denumirea de flagelate. De obicei acesta este delimitat de o membrană, fiind prezent la protiste (alge și protozoare), ciuperci, plante (mușchi, pteridofite și gimnosperme).[3][4]

Structura unui flagel bacterian

Structură modificare

Flagelii au structură unitară: sunt alcătuiți din 9 grupe periferice a câte 2 microtubului și 2 microtubului simpli centrali. Flagelii efectuează mișcări de tip tactism.

Flagelii sunt prezenți la celulele reproducătoare sexuate (gameți) și la celulele reproducătoare asexuate (spori).

Gameții cu flageli se numesc zoogameți.

Sporii cu flageli se numesc zoospori, iar cei fară flageli se numesc aplanospori.

Note modificare

  1. ^ Wang Q, Suzuki A, Mariconda S, Porwollik S, Harshey RM (iunie 2005). „Sensing wetness: a new role for the bacterial flagellum”. The EMBO Journal. 24 (11): 2034–42. doi:10.1038/sj.emboj.7600668. PMC 1142604 . PMID 15889148. 
  2. ^ Jarrell K, ed. (). Pili and Flagella: Current Research and Future Trends. Caister Academic Press. ISBN 978-1-904455-48-6. 
  3. ^ Bardy SL, Ng SY, Jarrell KF (februarie 2003). „Prokaryotic motility structures”. Microbiology. 149 (Pt 2): 295–304. doi:10.1099/mic.0.25948-0. PMID 12624192. 
  4. ^ Silflow CD, Lefebvre PA (decembrie 2001). „Assembly and motility of eukaryotic cilia and flagella. Lessons from Chlamydomonas reinhardtii”. Plant Physiology. 127 (4): 1500–7. doi:10.1104/pp.010807. PMC 1540183 . PMID 11743094.