Florin Constantiniu
Florin Constantiniu (n. 8 aprilie 1933, București – d. 13 aprilie 2012, București) a fost un istoric român, membru corespondent (din 1999) al Academiei Române.[3] În anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române.[4]
Membru titular al Academiei Române |
---|
Florin Constantiniu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] București, România |
Decedat | (79 de ani) București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | istoric |
Limbi vorbite | limba română[2] |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea din București Colegiul Național „Sfântul Sava” din București |
Modifică date / text |
A fost cercetător științific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”.
A fost distins cu premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române în 1972.[5]
A publicat studii despre diferite perioade ale istoriei și a abordat diverse direcții de cercetare. Este cunoscut, în special, ca autor al cărții „O istorie sinceră a poporului român,” în care afirmă, În atâtea cazuri, păcatele de azi sunt păcatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru că au fost ascunse, iar istoricii, de teamă că li se va reproșa lipsa de patriotism, au preferat să tacă, spunea însuși autorul despre această lucrare de sinteză.[6]
Cariera
modificareStudiile secundare și superioare le-a absolvit în București,anul 1956. A fost angajat ca cercetător din 1957 și cercetător științific principal din 1967 la Institutul de istorie Nicolae Iorga al Academiei R.S.R. Doctor în istorie (1968). Premiat cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Romane Socialiste România (1972). Acesta a fost un istoric medievist. A abordat teme variate din istoria națională, insistând asupra istoriei social-economice a secolului al XVIII-lea, domeniu în care a dat lucrări originale, bogate în idei noi și fundamentate documentar. În mai toate studiile sale, Constantiniu nu a neglijat particularitățile specifice feudalismului de pe teritoriul României și a căutat să încadreze procesul istoric românesc în cel al generalități europene, arătând firească legătură dintre dezvoltarea social, economică și culturală de la noi cu cea depărtată, din celelalte țări, vecine sau mai îndepărtate. Un alt domeniu de interes pentru autor este studiul problemei celui de al doilea război mondial.[9]
Lucrări publicate
modificare- Ceaușescu, Ilie; Constantiniu, Florin; Ionescu, Mihail E. (), 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al doilea război mondial, București: Editura Științifică și Enciclopedică
- Constantiniu, Florin (), August 1944: Repere istorice, București: Editura Stiințifică și Enciclopedică
- Constantiniu, Florin (), Constantin Mavrocordat, București: Editura Militară
- Cernovodeanu, Paul; Constantiniu, Florin (), Constantin Brâncoveanu, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România
- Constantiniu, Florin; Duțu, Alesandru; Retegan, Mihai (), România în război 1941 - 1945: un destin în istorie, București: Editura Militară
- Constantiniu, Florin; Schipor, Ilie (), Trecerea Nistrului (1941): o decizie controversată, București: Editura Albatros
- Constantiniu, Florin (), O istorie sinceră a poporului român, București: Editura Univers enciclopedic
- Constantiniu, Florin (), Doi ori doi fac șaisprezece. A început războiul rece în România?, București: Editura Eurosong Book]],
- Constantiniu, Florin (), De la războiul fierbinte la războiul rece, București: Editura Corint
- Constantiniu, Florin (), O istorie sinceră a poporului român, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București: Editura Univers enciclopedic, ISBN 973-9436-18-9 Verificați valoarea
|isbn=
: checksum (ajutor) - Constantiniu, Florin (), O istorie sinceră a poporului român, Ediția a IV-a revăzută și adăugită, București: Univers Enciclopedic
- Constantiniu, Florin (), P.C.R., Pătrășcanu și Transilvania (1945 - 1946), București: Editura Enciclopedică
- Constantiniu, Florin (), 1941. Hitler, Stalin și România: România și geneza Operațiunii „Barbarossa”, București: Editura Univers enciclopedic
- Constantiniu, Florin (), Diplomații români și devierea de dreapta, Seria Biblioteca de istorie, București: Editura Tritonic
- Constantiniu, Florin; Pop, Adrian (), Schisma roșie. România și declanșarea conflictului sovieto-iugoslav (1948 - 1950), București: Editura Compania
- Constantiniu, Florin (), De la Răutu și Roller la Mușat și Ardeleanu, București: Editura Enciclopedică
Note
modificare- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Academia Română, Necrolog, accesat la 20 iulie 2015
- ^ Istoricul Florin Constantiniu s-a stins din viață la vârsta de 79 de ani, 14 aprilie 2012, Noémi Varga, Adevărul, accesat la 15 aprilie 2012
- ^ Ministerul Apararii Nationale (PDF), Ministerul Apararii Nationale
- ^ Prefață la ediția a II-a, O istorie sinceră a poporului român, Florin Constantiniu, Univers Enciclopedic
- ^ Academicianul Florin Constantiniu a încetat din viață Arhivat în , la Wayback Machine., 14 aprilie 2012, România liberă
- ^ Academicianul Florin Constantiniu a murit la vârsta de 79 de ani, 14 aprilie 2012, Mediafax
- ^ Prof. univ. dr. STEFAN STEFANESCU, Stefanescu (). Enciclopedia istorografiei romanesti. Editura stiintifica si enciclopedica. p. pgg.107-108.
Legături externe
modificare- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
- Academicianul Florin Constantiniu, informator al Securitatii? Arhivat în , la Wayback Machine., 17 aprilie 2008, Costel Oprea, România liberă
Referințe critice (online)
- George Pruteanu: Istoria la rece și fără chiote Arhivat în , la Wayback Machine., pruteanu.ro
- Ovidiu Pecican, „Avalon. Istoricul în prima clipă de posteritate”, Observator cultural, mai 2012 (nr. 623)
- S-A STINS UN MARE ISTORIC AL ROMANILOR - Mica enciclopedie AS, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2012, numărul 1016
Interviuri
- „Politicienii postdecembriști au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemții și rușii”, 4 ianuarie 2011, Ion Longin Popescu, Cotidianul
- „O intervenție sovietică în România era oricând posibilă”[nefuncțională], 9 septembrie 2008, Larisa Și Constantin Iftime, Ziarul Lumina
- Interviu cu Academicianul Florin Constantiniu, 25 iulie 2012, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro