François-Édouard Picot

François-Édouard Picot
Date personale
Născut	17 octombrie 1786 Paris, Regatul Franței
Decedat	15 martie 1868 (81 de ani) Paris, Franța
Înmormântat	Cimitirul Père-Lachaise Grave of François-Édouard Picot[*][[Grave of François-Édouard Picot |​]]
Părinți	Augustin-André Picot[*]​
Cetățenie	Franța
Ocupație	pictor
Locul desfășurării activității	Paris
Limbi vorbite	limba franceză
Activitate
Studii	Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris, Academia Franceză din Roma
Pregătire	François-André Vincent, Jacques-Louis David
Profesor pentru	Édouard Cibot[*][[Édouard Cibot (pictor francez)|​]], Étienne Berne-Bellecour[*][[Étienne Berne-Bellecour (pictor francez)|​]], Alexandre Cabanel, William-Adolphe Bouguereau, Ulysse Butin[*][[Ulysse Butin (pictor francez)|​]], Jean-Jacques Henner[*][[Jean-Jacques Henner (pictor francez)|​]], Claudius Popelin[*][[Claudius Popelin (French painter, poet and writer (1825-1892))|​]], Jean-Georges Vibert[*][[Jean-Georges Vibert (French academic painter (1840-1902))|​]], Ferdinand Chaigneau[*][[Ferdinand Chaigneau (pictor francez)|​]], Jules Collinet[*][[Jules Collinet (Born 1822, in Rheims; died 1903, in Rheims. French, Portrait artist)|​]], Camille Pissarro, Georges Lafosse[*][[Georges Lafosse (French caricaturist (1843-1880))|​]], Édouard Baille[*][[Édouard Baille (pictor francez)|​]], Victor Mottez[*][[Victor Mottez (pictor francez)|​]], Charles Frédéric Chassériau[*][[Charles Frédéric Chassériau (arhitect francez)|​]], Gustave Moreau, Gustave Guillaumet[*][[Gustave Guillaumet (pictor francez)|​]], Adolphe Leofanti[*][[Adolphe Leofanti (artist francez)|​]]
Mișcare artistică	neoclasicism
Opere importante	The Siege of Calais[*][[The Siege of Calais (pictură de François-Édouard Picot)|​]]
Premii	Prix de Rome (1811)

François-Édouard Picot (n. 17 octombrie 1786, Paris, Regatul Franței – d. 15 martie 1868, Paris, Franța) a fost un pictor francez neoclasicist.

Biografie

François-Édouard Picot a fost elevul lui François-André Vincent și Jacques-Louis David la Ecole des Beaux-Arts din Paris. A primit premiul al doilea la concursul Prix de Rome din anul 1811 și premiul de Onoare în anul 1813. După șederea la Roma, la villa Medici, s-a întors la Paris și a expus tabloul Cupidon și Psyche la Salonul Oficial din anul 1819. A mai expus la acel eveniment și o schiță care se găsește astăzi la Dijon la Muzeul Magnin. A mai pictat în anii următori La Mort de Saphire pentru biserica Sf. Severin din Paris.

În anul 1836 a fost ales membru al Academiei de Arte Frumoase și a continuat să expună lucrările sale la Salonul Oficial până în anul 1839. A decorat, împreună cu Hippolyte Flandrin, Biserica Sf. Vincent de Paul din Paris și a realizat fresca în ceară intitulată Les Pèlerins d'Emmaüs de la Biserica Saint-Denis du Saint-Sacrament din Paris.

În întreaga sa carieră e făcut o mulțime de picturi de șevalet și picturi murale care se regăsesc astăzi la Muzeul Luvru, la Palatul Versailles și la Palatul Luxemburg.

François-Édouard Picot a realizat picturi istorice, pictură de gen și multe portrete. El a fost foarte apreciat ca profesor la Academia de Arte Frumoase din Paris precum și pentru abilitățile pe care le deținea în meșteșugul picturii.

A fost înmormântat la Paris, la Père-Lachaise.

Galerie

• 
  L'Amour et Psyché (1817), Paris, musée du Louvre.
• 
  Portrait d'Adélaïde-Sophie Cléret, Mme Tiolier (vers 1817), Cambridge.
• 
  Cybèle protège contre le Vésuve les villes de Stabiae, Herculanum, Pompéi et Résina (1832), Paris, Muzeul Luvru.
• 
  Les Pélerins d'Emmaüs, (1840), Paris, la Biserica Saint-Denys-du-Saint-Sacrement.
• 
  Guy de Lusignan (vers 1843), Versailles, Muzeul de istorie a Franței.
• 
  Conrad de Montferrat (vers 1843), Versailles, Muzeul de istorie a Franței.

Studenți

Picot a avut o mulțime de studenți. Dintre ei s-au remarcat și au devenit notabili, următorii:

• Paul Léon Aclocque,
• Theodor Aman,
• Eugène Bellangé (1837-1895),
• Charles Bellay (prix de Rome),
• Léon Belly,
• Jean-Achille Benouville,
• François-Léon Benouville,
• Étienne-Prosper Berne-Bellecour (1838-1910),
• Francis Blin (1827-1866)
• William Bouguereau (prix de Rome),
• Guillaume-Charles Brun,
• Ulysse Butin (1838-1883),
• Alexandre Cabanel,
• Philip Hermogenes Calderon,
• Théophile-Narcisse Chauvel (1831-1909), un elev din anul 1854 și a obținut premiul al doilea la Prix de Rome cu un peisaj istoric.
• Charles-Camille Chazal,
• Ferdinand Chaigneau (1830-1906), élève en 1849,
• Édouard Cibot,
• Georges Clairin (1843-1919),
• Félix-Auguste Clément,
• Charles-Alexandre Coëssin de la Fosse (1829-1910),
• Jules Collinet,
• Henri Coroënne,
• Victor-Gustave Cousin,
• Charles Alexandre Crauk,
• André-Henri Dargelas,
• Gustave Droz,
• Pierre- Hippolyte Fillet,
• Charles-Antoine Flajoulot,
• Félix Giacomotti,
• Gustave Guillaumet (1840-1887) (premiul al doilea la Prix de Rome),
• Léon Albert Hayon,
• Jean-Jacques Henner (1829-1905), după anul 1851,
• Jozef Israëls,
• Auguste Leloir,
• Jules Eugène Lenepveu,
• Louis Hector Leroux,
• Étienne Leroy,
• Émile Lévy,
• Henri-Léopold Lévy,
• Henry Stacy Marks,
• Jean-Baptiste Messager,
• Constantin Mils
• Gustave Moreau,
• Alexis Mossa,
• Victor Mottez,
• Alphonse de Neuville,
• Camille Adrien Paris (1834-1901),
• Léon Perrault,
• Isidore Pils,
• Claudius Popelin,
• Antoine Rivoulon (1810-1864),
• Édouard Sain,
• Adrien Tournachon (1825-1903)
• Elihu Vedder,
• Jean-Georges Vibert,
• Paul Alphonse Viry,
• Fritz Zuber-Bühler.

Bibliografie

• Dicționar Bénézit
• Paul Bauer, Două secole de istorie în Père Lachaise, Memorie și documente 2006 ( ISBN 978-2914611480 )
• Jules Moiroux Le Père Lachaise, Paris, S. Mercadier 1908 ( Read on - line )

Legături externe

Format:Neoclasicism