Françoise d'Orléans (1549–1601)

Françoise d'Orléans (5 aprilie[1] 154911 iunie 1601) a fost a doua soție a lui Louis de Bourbon, Prinț de Condé, "prinț de sânge" și lider huguenot în timpul Războiului Religiilor.

Françoise d'Orléans

Familie modificare

Bunicii paterni au fost Louis d'Orléans, Duce de Longueville, conte suveran de Neuchâtel, Prinț de Chatel-Aillon, și Prințesa Johanna de Baden-Hochberg, contesă suverană de Neuchâtel. Bunicii materni au fost Charles de Rohan, viconte de Fronsac și Jeanne de Saint-Séverin.

Françoise a avut un frate mai mare, Léonor d'Orléans (1540–1573), care s-a căsătorit în 1563 cu Marie d'Estouteville (1539–1601), cu care a avut copii printre care și Henri I, Duce de Longueville. Vărul lui Françoise, François de Longueville, a fost frate vitreg al Mariei, regină a Scoției. Mătușa ei maternă, Claude de Thoury de Rohan, a fost metresa regelui Francisc I al Franței.

Françoise s-a născut la 5 aprilie 1549 la Châteaudun, Franța. A fost singura fiică a lui François d'Orléans, marchiz de Rothelin, prinț de Chalet-Aillon, viconte de Melun, și a Jacqueline de Rohan. Tatăl ei a murit la 25 octombrie 1548, la mai puțin de șase luni înainte de nașterea ei. De la naștere a fost cunoscută drept Mademoiselle de Longueville.

Căsătorie și copii modificare

La 8 noiembrie 1565, lae Château de Vendôme, Françoise s-a căsătorit cu Ludovic I de Bourbon, Prinț de Condé, fratele mai mic al regelui Antoine de Navara și general huguenot. Astfel, Françoise a devenit cumnata puternicei Jeanne d'Albret, care era regină domnitoare a Navarei și liderul spiritual al huguenoților. Prima soție a soțului ei, Eléanor de Roucy de Roye, a murit în iulie 1564. Prin căsătorie Françoise a devenit prințesă de sânge. Françoise și Ludovic au avut trei fii:

  • Charles de Bourbon, conte de Soissons (3 noiembrie 1566 – 1 noiembrie 1612); s-a căsătorit cu Anne de Montafié (1577–1644) și a avut copii.
  • Louis de Bourbon (1567–1569), a murit în copilărie
  • Benjamin de Bourbon (1569–1573), a murit în copilărie.

În anul de dinaintea căstoriei lor, metresa lui Condé, Isabelle de Limeuil, o membră a notoriului escadron volant al reginei mamă Caterina de Medici, a născut un fiu pretinzând că tatăl este Condé. Condé a negat cu înverșunare.[2]

Françoise a rămas văduvă cu puțin timp înainte să împlinească 20 de ani, însă a ales să nu se recăstorească. După masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu din 23 august 1572, ea și fiii ei s-au convertit rapid la romano catolicism pentru a evita persecuția și posibila asasinare.

Françoise a murit la Paris la 11 iunie 1601 la vârsta de 52 de ani.

Prinții de Carignan, ei înșiși mai târziu regi ai Italiei descind din Françoise prin fiul ei Charles.[1]

Note modificare

  1. ^ a b Père Anselme, Histoire des Rois de France.
  2. ^ Strage, p.131