Illustrații cu diverse tipuri de frontoane

Un fronton (cunoscut și ca pediment) este un element arhitectural folosit în arhitectura clasică, cea barocă și cea neoclasică, alcătuit dintr-o cornișă frântă sau curbă, susținut de un antablament, care se găsește deasupra intrării unei clădiri, uși, ferestre, etc. Un fronton este uneori elementul superior al unui portic. Pentru structurile simetrice, un fronton oferă un punct central și este adesea folosit pentru a adăuga grandoare unei intrări.[1]

IstorieModificare

Frontonul se găsește la templele grecești, și în arhitectura etruscă, romană, renascentistă, barocă, rococo, neoclasică și Beaux-Arts. Elementul acesta arhitectural a fost dezvoltat de arhitectura Greciei Antice. În Roma Antică, perioada Renascentistă și alte stiluri arhitecturale, frontonul a fost folosit cu scop decorativ, deaspura ferestrelor sau ușilor.

GalerieModificare

NoteModificare

  1. ^ Partridge, Chris (). „Cash: Property: KNOW YOUR PEDIMENTS: A weekly guide to the language of architecture”. Gale OneFile: News. Accesat în .