Futurism

Futurismul este o mișcare a modernismului artistic italian, celebrând noua eră a tehnologiei moderne. Inițiatorul mișcării este poetul Filippo Tomasso Marinetti care, în 1909 publică Manifestul futurist. Revolta futuristă împotriva tuturor tradțiilor culturale merge mână în mână cu glorificarea "frumuseții vitezei", cultul mașinilor și al societății contemporane. Metropolele europene, care se dezvoltă într-un ritm alert la începutul secolului al XX-lea, pulsând de vuietul asurzitor al traficului rutier în care primele automobile își croiesc drum prin mulțimea de pietoni, bicicliști și trăsuri, expresie a dorinței de mobilitate a omului - iată cadrul în care a luat naștere futurismul (din limba italiană: il futuro = viitorul).

Apariție

Manifesto, reprezentanți

Umberto Boccioni - Dinamismul unui ciclist, 1913.

În manifestul său, Marinetti îndeamnă la respingerea artei tradiționale și la lichidarea muzeelor și bibliotecilor, glorificând curajul, revolta și războiul, preamărește viteza, cântă "mulțimile excitate de muncă", precum și realizările tehnice ale erei industriale. Deși manifestul este publicat la Paris - cel mai important centru al avangardei timpului - el este destinat cu precădere mediilor intelectuale italiene. În același timp, pe zidurile orașului Milano apar afișe cu lățimea de trei metri și înălțimea de un metru, din care sare în ochi cuvântul „FUTURISMO”, scris cu roșu aprins. Între anii 1909-1916, apar peste cincizeci de manifeste care se referă la sfere atât de variate precum politică, dans, muzică, film, sculptură, pictură sau chiar bucătărie. În anul 1922, Benito Mussolini instituie dictatura fascistă. În ciuda angajamentului naționalist al lui Marinetti și al câtorva tineri reprezentanți ai mișcării, noul regim îi atacă pe futuriști, acuzându-i de depravarea tineretului. Marinetti a vizitat România la invitația avangardei literare românești, care vedea în el pe unul din patriarhii săi; el s-a declarat impresionat de incendiul provocat de explozia unei sonde de la Moreni.

Alți reprezentanți ai futurismului în literatură au fost Ardengo Soffici (în același timp și pictor), Fortunato Depero și Gian Pietro Luciani. În 1913, Giovanni Papini se situează pe poziții futuriste în revista „Lacerba”, de exemplu cu articolul „Caldo bagno di sangue” („Baie caldă de sânge”), apoi, văzând ororile războiului, se retrage.

Futurismul în pictură

In pictură, futurismul este reprezentat de către Umberto Boccioni, Gino Severini, Giacomo Balla, Carlo Carrà și Luigi Russolo, care publică pe 8 martie 1910 „Manifestul picturii futuriste”, mai târziu (1915), „Manifestul construirii futuriste a universului”. Futurismul devine, așadar, o mișcare interdisciplinară care intervine în toate sferele creației artistice. Pictura celor cinci artiști italieni futuriști este adaptată timpului în care trăiesc, constituindu-se în avangardă artistică, corespunzând avangardei tehnologice.

Luigi Russolo, intonarumori, 1920

Dacă unui observator neinițiat mecanismele, motoarele sau bicicletele i se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, forța, geometria mașinilor, viteza devin teme fundamentale. Creația futuriștilor datorează mult divizionismului („Pointilismului”) și cubismului, și a influențat, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al XX-lea, începând de la "cubofuturism" în Rusia (1910), până la reprezentanții artei "chinetice" în anii șaizeci.

Muzee: Peggy Guggenheim Foundation, Veneția; Pinacoteca di Brera, Milano; Colecția G.Mattioli, Milano; Musée National d'Art Moderne, Paris; Muzeul Von der Heydt, Wuppertal; National Gallery of Canada, Ottawa; Museum of Modern Art, New York; Allbright Knox Art Gallery, Buffalo.

Lucrări reprezentative în pictură: Umberto Boccioni "Dinamismul unui ciclist", (1913); Gino Severini „Dansul ursului la Moulin Rouge” (1913) sau "Tren blindat în acțiune" (1915); Giacomo Balla „Lampă cu arc” (1910-1911); Carlo Carrà „Ieșirea de la teatru” (1910-1911); Luigi Russolo „Dinamismul automobilului” (1912-1913).

Artiști

Giacomo Balla, Pictor italian
Umberto Boccioni, Pictor italian, sculptor
Anton Giulio Bragaglia, Artist italian
Arturo Bragaglia, Actor italian
Francesco Cangiullo, Scriitor și pictor italian
Benedetta Cappa, Scriitor și pictor italian
Mario Carli, Poet italian
Carlo Carrà, Pictor italian
Ambrogio Casati, Pictor italian
Giannina Censi, Dansator
Primo Conti, Artist italian
Tullio Crali, Artist italian
Luigi De Giudici, Pictor italian
Fortunato Depero, Pictor italian
Gerardo Dottori, Pictor italian, poet și critic de artă
Escodamè, Poet italian
Farfa (poet), Poet italian
Fillìa, Artist italian
Aldo Giuntini, Compozitor italian
Luigi Grandi, Compozitor italian
Filippo Tommaso Marinetti, Poet italian, dramaturg, romancier, jurnalist și teoretician
Angiolo Mazzoni, Arhitect italian
Sante Monachesi, Pictor italian
Virgilio Mortari, Compozitor italian
Almada Negreiros, Pictor portughez, poet și romancier
Aldo Palazzeschi, Scriitor italian
Giovanni Papini, Scriitor italian
Emilio Pettoruti, Pictor argentinian
Enrico Prampolini, Pictor italian, sculptor și scenograf
Francesco Balilla Pratella, Compozitor italian, muzicolog și eseist
Luigi Russolo, Pictor italian, muzician, constructor de instrumente muzicale
Antonio Sant'Elia, Arhitect italian
Jules Schmalzigaug, Pictor belgian
Gino Severini, Pictor italian
Mario Sironi, Pictor italian
Ardengo Soffici, Scriitor și pictor italian
Joseph Stella, Pictor italian-american
Frances Simpson Stevens, Pictor american
Růžena Zátková, Artist ceh

Vezi și

Futurismul în România — [1]

Legături externe

it Futurism pe Enciclopedia Treccani
en Futurism pe Britannica
it Futurismo nell'arte: caratteristiche ed esponenti — Futurismul în arte - caracteristici și exponenți de Sonia Cappellini pe Studenti.it
es Futurismo de Andrea Imaginario pe Cultura Genial
pt Futurismo - Futurism de Laura Aidar pe Tosa Materia