Deschide meniul principal
Muhammad bin Suleymani
Fuzûlî.jpg
Date personale
Născutc. 1483
Karbala, în prezent Irak
Decedat1556
Karbala, în prezent Irak
Naționalitateazeră
CetățenieOttoman flag.svg Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
ReligieȘiism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet și filozof azer și otoman
PseudonimFużūlī
LimbiLimba azeră
limba arabă[1]
Limba turcă otomană[1]
limba persană[1]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitorsecolul XVI
Opere semnificativeDîvân, Dâstân-ı Leylî vü Mecnûn

Fużūlī (sau Fuduli, فضولی; în azeră: Füzuli, c. 1483 – 1556), ce se poate traduce în română ca „Gură slobodă”,[2] este pseudonimul poetului și filozofului azer[3][4][5] și otoman Muhammad bin Suleyman (محمد بن سليمان).

A scris în trei limbi, azeră, persană și arabă și a fost unul dintre cei mai mari scriitori în cadrul tradiției Dîvân din literatura azeră. Poezia sa a influențat dezvoltarea literaturii în Orientul Apropiat.

OperaModificare

Scrieri în azerăModificare

  • Dîvân, culegere de poezii
  • Beng ü Bâde (بنگ و باده; „Hașișul și vinul”)
  • Hadîkat üs-Süedâ (حديقت السعداء; "Grădina desfătărilor”)
  • Dâstân-ı Leylî vü Mecnûn (داستان ليلى و مجنون; „Layla și Majnun”)
  • Risâle-i Muammeyât (رسال ﻤﻌﻤيات; „Tratat asupra ghicitorilor”)
  • Șikâyetnâme (شکايت نامه; „Tânguirea”)

Scrieri în persanăModificare

  • Dîvân, selecție de poeme
  • Anîs ol-qalb (انیس القلب; „Prietenul inimii”)
  • Haft Jâm (هفت جام; „Șapte potire”)
  • Rend va Zâhed (رند و زاهد; „Hedonist și ascetic”)
  • Resâle-e Muammeyât (رسال ﻤﻌﻤيات; „Tratat asupra ghicitorilor”)
  • Sehhat o Ma'ruz (صحت و معروض; „Sănătate și boală”)

Scrieri în arabăModificare

  • Dîvân, poeme alese
  • Matla' ul-İ'tiqâd (مطلع الاﻋﺘﻘﺎد; „Nașterea credinței”).

Traduceri în limba românăModificare

  • Leyla și Mecnun / Leyla ve Mecnun, ediție bilingvă, selecție, studiu introductiv, traducere și note: Nezvat Yusuf Sarigöl, Nermin Yusuf, Selma Yusuf; cuvînt înainte: Tural Rzayev, Editura Kriterion, colecția Bibliotheca Islamica nr. 13, îngrijită de George Grigore, București – Cluj, 2007, 516 p.

Câteva versuriModificare

„Dragostea-i lungă dar scurtă-i nădejdea,

Sensu-i strigăt, geamăt e deznădejdea

………………………………………

Cine avea-va puterea de-a se-mpotrivi

Chinului, suferinței, tristetii și durerii

Fi-va tovarășul meu pe timpul călătoriei
— Fużūlī, Leyla și Mecnun [2]

NoteModificare

  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Chelaru, Marius (), „Cînd dragostea e lungă și scurtă e nădejdea”, Convorbiri literare (martie) 
  3. ^ Encyclopædia Iranica. G. Doerfer. Azeri Turkish
  4. ^ Encyclopædia Iranica. H. Javadi and K. Burill. Azeri Literature
  5. ^ A. M. A Shushtery. Outlines of Islamic Culture - Volume I: Historical and Cultural Aspects. READ BOOKS, 2007. ISBN 1-4067-4113-2, 9781406741131, p. 130

Vezi șiModificare