Wikipedia

Gara Huy Saint-Hilaire

gară din Belgia
Gara Huy Saint-Hilaire
Informații generale
AdresăRue Renier de Huy
4500 Huy, Belgia
Coordonate50°31′10.2″N 5°13′45.2″E ({{PAGENAME}}) / 50.519500°N 5.229222°E
Linii126
Gări adiacenteStatte (terminus)
Huy-Sud (spre Ciney)
Peroane1
Linii1
Istoric
Deschisă1 iulie 1905
Închisă29 septembrie 1963
Alte informații
Locația
Gara Huy Saint-Hilaire se află în Rețeaua de căi ferate a Belgiei
Gara Huy Saint-Hilaire
Gara Huy Saint-Hilaire
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gara Huy Saint-Hilaire este o fostă stație de pe linia 126, o cale ferată desființată aproape integral, care asigura legătura între gara Statte și gara Ciney. Gara este situată în orașul valon Huy din provincia Liège, în Belgia.

Poziția feroviară modificare

Gara Huy-Saint-Hilaire se găsește la kilometrul feroviar 1+700 al liniei 126, între gările Statte și Huy-Sud. Pe această porțiune a liniei, până la Marchin, un trafic feroviar de marfă redus ca intensitate subzistă și în prezent, grație atelierelor de confecții metalice Tôleries Delloye-Matthieu[1], în timp ce restul liniei a fost închisă și demontată din teren.

Istoric modificare

Calea ferată Hesbaye-Condroz modificare

Concesiunea unei căi ferate „de la Landen la Huy și de la Huy până la calea ferată Namur–Arlon, pe valea râului Hoyoux”, a fost acordată, pe 15 ianuarie 1863, companiei „Hesbaye Condroz”.[2][3] Pe 14 iulie 1864, concesionarul a înființat în acest scop o societate anonimă[2], care a inaugurat secțiunile Statte–Huy–Modave în 1872, respectiv Statte–Landen în 1875. Punctul terminus al liniei, Ciney, nu a fost atins decât în 1877, calea ferată fiind inaugurată pe 1 februarie.[2] În anul 1900, statul belgian a preluat de la compania concesionară activele și exploatarea liniei, pe care a încredințat-o companiei Căilor Ferate Belgiene.[4]

Gară a statului belgian modificare

La acea vreme și până în anul 1940, calea ferată de la Namur la Liège (actuala linie 125) aparținea companiei private Compagnie du Nord-Belge.[5][6] Din acest motiv, linia Landen–Statte–Ciney (actualele linii 127 și 126) era singurul acces către orașul Huy pentru trenurile statului belgian, care dispuneau de o gară, Huy-Sud, situată pe celălalt mai al Meusei față de gara Huy a companiei Nord-Belge. Corespondența între cele două linii se făcea la Statte. Totuși, traficul de pasageri a rămas în general modest, având mai degrabă un caracter local.

La începutul secolului XX, statul belgian a modernizat linia Ciney–Landen pentru a crea un traseu alternativ către Franța și Luxemburg, pe de o parte, respectiv către Liège și Limbourg, pe de altă parte. Modernizarea a fost însă limitată. Ar fi fost nevoie de lucrări importante pentru adăugarea celui de-al doilea fir de circulație, rectificarea profilului liniei și crearea unei căi ferate noi de la Modave la Marloie și Rochefort.

În 1905, în apropierea Meusei, pe care linia o traversează pe podul Pont de Fer, a fost realizată o gară nouă. Mai întâi o simplă haltă, inaugurată pe 1 iulie 1905[7], ea a devenit ulterior o gară veritabilă.

Închidere modificare

După Primul Război Mondial, creșterea traficului pe linie nu s-a manifestat la proporțiile scontate. Odată cu trecerea timpului, din ce în ce mai mulți călători au preferat să se deplaseze pe șosea. Compania NMBS/SNCB a fost nevoită să suspende trenurile de călători între Huy-Sud și Ciney, în 1962.[8][9] O vreme, serviciul pentru pasageri a fost menținut pe scurta secțiune dintre gările Statte și Huy-Sud pe care se afla și gara Huy-Saint-Hilaire, însă și această secție a fost închisă pe 29 septembrie 1963.[8] Gara Huy, preluată de statul belgian de la Compagnie du Nord-Belge cu mulți ani înainte, a devenit singura din Huy.

Trenurile de marfă continuă să circule în mod neregulat către atelierele de confecții metalice ale ArcelorMittal de la Marchin, dar nu opresc în gara Huy-Saint-Hilaire.

Patrimoniu feroviar modificare

Clădirea gării de pasageri, de tip 1895 a companiei Căilor Ferate ale Statului Belgian, a fost reconvertită în locuință și repair-café.[10]

Dotată cu o aripă cu trei travee destinată călătorilor și coletelor, gara Huy Saint-Hilaire are o fațadă decorată cu cărămizi acoperite cu sticlă de culoare verde. Ele punctează fațada din cărămidă roșie în modele care alternează cărămizi verzi și albe. Cel puțin o altă gară, cea din Bressoux, pare să fi fost decorată cu același tip de cărămizi verzi, dar clădirea, asemănătoare tipului 1895, dar fără al doilea etaj, a fost demolată după 1930 și nu există nici o fotografie în culori a ei.[11] Huy Saint-Hilaire este singura gară de acest tip care a supraviețuit.

Clădirea-anexă care servea ca toaletă și lampisterie mai există și astăzi, însă marchiza din fier forjat și sticlă ce proteja peronul și intrarea laterală a dispărut.[12]

  •  
    Dinspre stradă
  •  
    Locuință de serviciu și birou
  •  
    Aripă de serviciu
  •  
  •  
  •  
    Corpul pentru călători
  •  
    Anexă
  •  
    Cărămizi colorate și vechiul suport din piatră al marchizei

Note modificare

  1. ^ „Pont de Fer”. huy.be (în franceză). Site-ul web al orașului Huy. Accesat în . 
  2. ^ a b c „Les Lignes 126 et 127”. huy.be (în franceză). Site-ul web al orașului Huy. Accesat în . 
  3. ^ „Ligne 127 : Statte - Landen”. belrail.be (în franceză). . Accesat în . 
  4. ^ Michel Marin. „Histoire des Chemins de Fer en Belgique”. repfer.be (în franceză). Accesat în . 
  5. ^ „Les gares du style Nord belge”. garesbelges.be (în franceză). Accesat în . 
  6. ^ Ginette Kurgan-van Hentenryk. „La victoire du rail” (PDF). Portalul web al Regiunii Valone (în franceză). Connaître la Wallonie. pp. 75–92. Accesat în . 
  7. ^ Jan Schenkel; Yvette Schenkel-Latoir; Marijke Moortgat-Schenkel (). „Huy (Saint-Hilaire)”. spoorweggeschiedenis.be (în neerlandeză). Accesat în . 
  8. ^ a b „STANDAARDFICHE | 126 STATTE - CINEY 126”. users.pandora.be (în neerlandeză). Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  9. ^ Paul Kevers. „L. 126 : Statte - Ciney”. users.telenet.be (în neerlandeză). Accesat în . 
  10. ^ Catherine Duchateau (). „Le repair café, bientôt installé à la gare Saint-Hilaire” (în franceză). L'Avenir. Accesat în . 
  11. ^ „La gare de Bressoux I-II-III (6 vues + 1 plan) | Bressoux I”. garesbelges.be (în franceză). Accesat în . 
  12. ^ Guy Demeulder. „Les gares belges d'autrefois. Huy-Saint-Hilaire”. Garesbelges.be (în franceză). Accesat în . 

Legături externe modificare

Legături externe modificare



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gara_Huy_Saint-Hilaire&oldid=15144885