Garzaia di S. Alessandro
| Garzaia di S. Alessandro | |
  | |
| Poziția | Provincia Pavia Italia |
|---|---|
| Coordonate | 45°10′32″N 8°41′08″E / 45.175556°N 8.685556°E |
| Suprafață | 266 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT2080006 |
Modifică date / text  | |
Garzaia di S. Alessandro este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 266 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Garzaia di S. Alessandro este situat la coordonatele 45°10′32″N 8°41′08″E / 45.175556°N 8.685556°E.
Înființare
modificareSitul Garzaia di S. Alessandro a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 56 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în iulie 2016[1].[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 3 habitate naturale: Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- păsări (51): lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar-de-mlaștină (Acrocephalus palustris), pițigoi codat (Aegithalos caudatus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), egretă mare (Ardea alba), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), buhai de baltă (Botaurus stellaris), Bubulcus ibis, bătăuș (Calidris pugnax), caprimulg (Caprimulgus europaeus), sticlete (Carduelis carduelis), Cettia cetti, erete de stuf (Circus aeruginosus), porumbel gulerat (Columba palumbus), cioară neagră (Corvus corone), cuc (Cuculus canorus), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), egretă mică (Egretta garzetta), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), lișiță (Fulica atra), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), gaiță (Garrulus glandarius), piciorong (Himantopus himantopus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), privighetoare (Luscinia megarhynchos), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), grangur (Oriolus oriolus), pițigoi mare (Parus major), ciocănitoarea verde (Picus viridis), țigănuș (Plegadis falcinellus), cresteț pestriț (Porzana porzana), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus), sitar de pădure (Scolopax rusticola), Spatula clypeata, rață cârâitoare (Spatula querquedula), guguștiuc (Streptopelia decaocto), graur (Sturnus vulgaris), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie de câmp (Sylvia communis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), mierlă (Turdus merula), Zapornia parva, Zapornia pusilla
- amfibieni (1): Triturus carnifex
- nevertebrate (1): fluturele purpuriu (Lycaena dispar)
- pești (3): Barbus plebejus, Cobitis bilineata, Sabanejewia larvata
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 19 specii de plante, 2 specii de amfibieni, 7 specii de mamifere, 5 specii de reptile.[2]
Note
modificare- ^ a b DM 15/07/2016 G.U. 186 del 10-08-2016
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Garzaia di S. Alessandro”. Accesat în .
- ^ a b „Garzaia di S. Alessandro”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .