Gaudeamus igitur

Pagina „Gaudeamus” trimite aici. Pentru un târg de carte din România vedeți Târgul de Carte Gaudeamus.

"De Brevitate Vitae" ("Despre scurtimea vieții"), cunoscut popular ca "Gaudeamus igitur" ("Să ne bucurăm, așadar") sau doar "Gaudeamus", este un popular cântec academic în mai multe țări europene, fiind cântat sau recitat mai ales la ceremoniile universitare de absolvire. Cântecul datează de la începutul secolului al XVIII-lea și este inspirat dintr-un manuscris în limba latină din 1287^[1], fiind atribuit goliarzilor - poeți medievali, de regulă clerici insubordonați dogmelor; studenți rătăcitori de la o universitate la alta, creatori ai unor poezii satirice, scrise în latină, dar adesea cu infiltrații ale limbilor naționale, la adresa bisericii și preamărind iubirea, vinul, bucuria de a trăi. Gaudeamus igitur se află în tradiția carpe diem ("trăiește clipa") promovând bucuria vieții.

Este cântecul oficial al mai multor școli, colegii, universități sau societăți academice.

Versuri

Mai jos este o versiune din secolul al XVIII-lea a cântecului (C.W. Kindleben, 1781) cu o traducere în limba română.

Când se cântă, primele două versuri și ultima linie a fiecărei stanțe sunt repetate; de exemplu:

Gaudeamus igitur.

Iuvenes dum sumus.

Gaudeamus igitur.

Iuvenes dum sumus.

Post iucundam iuventutem.

Post molestam senectutem.

Nos habebit humus —

Nos habebit humus.

Latină^[2]	Română
Gaudeamus igitur, Iuvenes dum sumus, Post jucundam juventutem Post molestam senectutem Nos habebit humus.	Să ne bucurăm, așadar, Cât încă suntem tineri Fiindcă dup-o tinerețe agitată, Și-o bătrânețe-ngreunată, Țărâna ne va avea pe toți.
Ubi sunt, qui ante nos In mundo fuere, Vadite ad superos, Transite ad inferos, Ubi jam fuere.	Unde-s, oare Cei ce-au trăit înainte-ne? Poți s-ajungi până-n Ceruri Sau să păsești prin Iad De dorești să-i revezi.
Vita nostra brevis est, Brevi finietur, Venit mors velociter, Rapit nos atrociter, Nemini parcetur.	Viața ne este scurtă Va fi terminată prea curând, Moartea vine fulgerător Atroce ne agață-n ghearele-i. Nimeni nu-i cruțat de-aceasta.
Vivat Academia, Vivant Professores, Vivat membrum quodlibet, Vivant membra quaelibet, Semper sint in flore!	Trăiască școala! Trăiască profesorii! Trăiască fiecare-ntrebător! Trăiască fiecare-ntrebătoare! Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!
Vivant omnes virgines Faciles, formosae Vivant et mulieres :,: Bonae, laboriosae.	Trăiască toate fecioarele Binevoitoare și curate la suflet! Trăiască, de-asemeni, Femeile tandre, iubitoare Și pline de hărnicie!
Vivat et respublica, Et qui illam regit, Vivat nostra civitas, Mecaenatum caritas, Quae nos hic protegit.	Trăiască patria Și cei ce-o conduc! Trăiască-ne orașul Și binefăcătorii acestuia Care, prin caritatea lor, ne oferă siguranță!
Pereat tristitia, Pereant osores, Pereat diabolus, Quivis Antiburschius, Atque irrisores.	Fie ca tristețea să piară! Fie ca urâtorii să piară! Fie ca Diavolul să piară! Fie ca oricine-i împotriva școlii noastre, Oricine-ar râde de-aceasta, să piară!

Vezi și

Wikisource în limba latină conține opere originale legate de acest articol:

Gaudeamus Igitur

Wikisource în limba germană conține opere originale legate de acest articol:

Gaudeamus igitur

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gaudeamus igitur

Referințe

^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 9 iunie 2011. Accesat în 5 octombrie 2011.
^ Studentenlieder. – Aus den hinterlassenen Papieren eines unglücklichen Philosophen Florido genannt, gesammlet und verbessert von C. W. K. 1781, S. 52–54 (Titelseite mit einem Blatt) bzw. 56–58 (Titelseite mit Blume und Beiwerk).

Legături externe

[1] „copie arhivă”. Arhivat din original la 9 iunie 2011. Accesat în 5 octombrie 2011.

[2] Studentenlieder. – Aus den hinterlassenen Papieren eines unglücklichen Philosophen Florido genannt, gesammlet und verbessert von C. W. K. 1781, S. 52–54 (Titelseite mit einem Blatt) bzw. 56–58 (Titelseite mit Blume und Beiwerk).

[1]

[2]