George Assaky
| George Assaky | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut |  Iași, Moldova | ||
| Decedat | (44 de ani) București, România | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | ginecolog[*] chirurg[*] fiziolog[*] anatomist[*] | ||
| Limbi vorbite | limba franceză[1] | ||
| Activitate | |||
| Alma mater | Universitatea din Paris | ||
| Organizație | Universitatea din București | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
George Assaky (n. , Iași, Moldova – d. , București, România) a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie și antisepsie. A fost unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne și membru corespondent al Academiei Române. A fost nepotul cărturarului Gheorghe Asachi.
Date biografice
modificareEducație
modificareDupă absolvirea liceului în 1873, George Assaky a plecat în Franța. S-a înscris la Facultatea de medicină a Universității din Montpellier, iar în anul următor s-a transferat la secția echivalentă a Universității din Paris, de unde a și absolvit. Între 1875 și 1877 a lucrat în laboratorul de embriologie la Collège de France. S-a întors în țară în timpul Războiului de independență și a lucrat ca medic voluntar pentru a îngriji soldații răniți. Ulterior a revenit în Franța pentru a-și continua studille, iar în 1879 s-a clasat primul la un examen de evaluare a internilor din Paris. Până în 1882 a lucrat ca intern chirurg în Paris. În 1886 a susținut teza de doctorat cu lucrarea De suture des nerfs à distance, în care a expus o originală tehnică operatorie neurochirurgicală, cunoscută ulterior pe plan mondial sub numele de operația Assaky.[2]
Contribuții în domeniul medical
modificareGeorge Assaky a introdus chirurgia experimentală, a aplicat pentru prima dată „metoda Koch” în tratamentul tuberculozei, a impus reguli antiseptice stricte, a folosit în operații mănușile de ață și de cauciuc și masca.[3] El a descris un tubercul osos în articulația scapulo-umerală, denumit ulterior tuberculul Assaky.[4]
A fondat un institut chirurgical la Spitalul Filantropia din București și a participat la Congresul Medical Internațional din Washington D.C. în septembrie 1887. În același an a renunțat la titlul de profesor agregat obținut prin concurs la Universitatea din Lille și a început să lucreze la Spitalul Colțea din București, ca șef al diviziei chirurgicale.[3] În 1889 a plecat din nou în Franța și a lucrat ca profesor agregat la Universitatea din Lille. A revenit definitiv în țară în 1897 ca șef al institutului ginecologic nou înființat și profesor de ginecologie clinică. A decedat după doi ani, la vârsta de 44 de ani.[5]
Teza lui de doctorat a primit premiul Academiei Naționale de Medicină din Franța, iar operația Assaky a devenit un precursor al neurochirurgiei și al tehnicilor experimentale în domeniu. În 1890 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.[2][6]
Note
modificare- ^ IdRef, accesat în
- ^ a b Maftei, Ionel (). Personalități ieșene. I. Iași: Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Iași, 1972. p. 53-54.
- ^ a b Bercuș, C.I. (). Pagini din trecutul medicinii românești. București: Editura Medicală. p. 330.
- ^ „Assaky, chirurgul mai multor premiere” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în .
- ^ Bacalbașa, Constantin (). Bucureștii de altădată. III (1884-1888). Editura Humanitas.
- ^ „Academia Romana (membri)”. acad.ro. Accesat în .
Legături externe
modificare- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A
- Un chirurg de excepție: George Assaky, 8 ianuarie 2005, Evenimentul
|
Acest articol biografic despre un medic român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi Proiectul de Medicină și Portalul de Medicină. |