Georges Jacques Danton

Georges Jacques Danton
Anonyme - Portrait de Georges Danton (1759-1794), orateur et homme politique - P712 - musée Carnavalet.jpg
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Arcis-sur-Aube, Champagne-Ardenne, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (34 de ani)[2][3][4][1] Modificați la Wikidata
Paris, Prima Republică Franceză Modificați la Wikidata
Înmormântat cimetière des Errancis[*][[cimetière des Errancis (cemetery located in Paris, in France)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (decapitare) Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Antoinette Gabrielle Danton[*][[Antoinette Gabrielle Danton (Wife of Georges Jacques Danton)|​]] ()
Louise Sébastienne Danton[*][[Louise Sébastienne Danton ((1777-1856))|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France (1790–1794).svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
revoluționar
politician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politic Club des cordeliers[*][[Club des cordeliers (Political group during the French Revolution)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
GeorgesDantonSignature.jpg

Georges Jacques Danton (n. 26 octombrie 1759, Arcis-sur-Aube, Departamentul Aube - d. 5 aprilie 1794, Paris), avocat și om politic, a fost unul din conducătorii Revoluției franceze și conducătorul primului Comité de salut public (până în 10 iulie 1793). A fost cunoscut pentru talentul său oratoric. A fost fondator al Clubului cordelierilor, membru al Comitetului Salvării Publice și ministru de justiție după răscoala din 10 august 1792. Acuzat de moderație și de trădare de către robespierriști pentru că a cerut încetarea terorii, a fost în final ghilotinat.

Georges Jacques Danton era îndrăzneț și hotărât, un orator strălucit, dar totodată avea o fire oarecum dezechilibrată. Idealurile sale erau „libertatea și proprietatea”. Fiind întemnițat în închisoarea Luxemburg, Danton n-a plecat capul în fața dictatorului Robespierre. Vestitele lui fraze: „... cu 12 luni în urmă am propus să fie instituit acest tribunal revoluționar. Acum îmi cer scuze pentru asta de la Dumnezeu și de la oameni” și „Robespierre va urma după mine”, arată disperarea, dar și tăria de caracter a „gigantului” Revoluției franceze.

Vezi șiModificare

  1. ^ a b Georges, Jacques Danton, base Sycomore, accesat în  
  2. ^ „Georges Jacques Danton”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ IeSBE / Danton, Jorj-Jak[*][[IeSBE / Danton, Jorj-Jak (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în