Gertruda de Sulzbach

Gertruda de Sulzbach
Gertrud-von-Sulzbach-Grab.jpg
Date personale
Născută1114 Modificați la Wikidata
Sulzbach-Rosenberg, Bavaria, Germania Modificați la Wikidata
Decedată (32 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Bad Hersfeld, Hessa, Germania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăMănăstirea Ebrach Modificați la Wikidata
Părinți Berengar I, Count of Sulzbach[*][[Berengar I, Count of Sulzbach (German noble)|​]][2]
Adelaida de Wolfratshausen[*][2] Modificați la Wikidata
Frați și surori Gebhard III, Count of Sulzbach[*][[Gebhard III, Count of Sulzbach (Peerage person ID=7975)|​]][2]
Matilda de Sulzbach[*]
Bertha de Sulzbach[2]
Luitgarde of Sulzbach[*][[Luitgarde of Sulzbach (politician)|​]][2] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuConrad al III-lea[2] Modificați la Wikidata
CopiiFrederic al IV-lea de Suabia[3]
Henric Berengar[2] Modificați la Wikidata
OcupațieRegină Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă
Familie nobiliarăHohenstaufen

Gertruda de Sulzbach (n. cca. 1114 – d. 14 aprilie 1146, Hersfeld) a fost regină a germană a romanilor, ca a doua soție a regelui Conrad al III-lea.

FamiliaModificare

Gertruda a fost fiica contelui Berengar al II-lea de Sulzbach de Sulzbach (cca. 10803 decembrie 1125) cu a doua sa soție, Adelida de Wolfratshausen. În 1111, Berengar s-a numărat printre nobilii care au fost prezenți la încoronarea imperială a lui Henric al V-lea, fiind garant al acestui act. În 1120, Berengar este consemnat ca acordând o donație episcopiei princiare de Bamberg, iar apoi ca întemeietor al Berchtesgaden și al Baumburg din districtul Traunstein. De asemenea, a fost co-fondator al abației de Kastl. S-a numărat printre semnatarii Concordatului de la Worms din 23 septembrie 1122). În august 1125, el este menționat în documente emise de împăratul Lothar al III-lea, pe atunci rege roman. Moartea lui Berengar este înregistrată patru luni mai târziu.[4]

Identitatea mamei Gertrudei este menționată în "Kastler Reimchronik" (versul 525). Adelida este sonemnată în câteva alte documente din secolul al XII-lea, fiind numită ca "contesă de Sulzbach", fără a se menționa numele soțului. "De Fundatoribus Monasterii Diessenses" conține a genealogie confuză referitoare la două dintre fiicele Adelidei. Tatăl ei, Otto al II-lea, conte de Wolfratshausen, este prezentat drept tată al Richenzei, numită "Împărăteasă" și al "Mariei, Împărăteasă a grecilor". Richenza a fost împărăteasa lui Lothar al III-lea. Autorul acestui text pare să fi făscut o confuzie a acesteia cu Gertruda de Sulzbach, soția lui Conrad al III-lea al Germaniei, iar Maria este de asemenea o confuzie cu "Irene", numele de botez preluat la Constantinopol de Bertha de Sulzbach, soția împăratului Manuel I Comnen. În fapt, cele două erau nepoate a lui Otto, fete ale lui Berengar și Adelida, Bertha fiind sora Gertrudei.[4]

Frați sau surori ale Gertrudei au fost: (1) Gebhard al III-lea, conte de Sulzbach, (2) Adelida, abatesă de Niedernburg, în Passau, (3) Bertha de Sulzbach, împărăteasă bizantină, (4) Luitgarda, căsătorită mai întîi cu contele Godefroy al II-lea de Leuven, iar apoi cu Ugo al XII-lea, conte de Dagsburg și de Metz, și (5) Matilda de Sulzbach, soție a markgrafului Engelbert al III-lea de Istria.[4]

CăsătoriaModificare

Gertruda s-a căsătorit cu regele Conrad al III-lea în 1136. Această uniune dintre Hohenstaufeni și familia de Sulzbach a condus la o strânsă relație între cele două dinastii; în 1167, contele Gebhard al III-lea de Salzburg (fratele Gertrudei) l-a lăsat pe Frederic I "Barbarossa" (nepot al Gertrudei prin căsătorie) ca unic moștenitor.

După nașterea fiului său, Frederic, Gertrude s-a îmbolnăvit și a murit la vârsta de 36 de ani în Bad Hersfeld. A fost înmormântată în biserica Mănăstirii Ebrach, prima mănăstire cisterciană situată la est de Rin.

UrmașiModificare

Din căsătoria cu Conrad, Gertruda a avut doi fii:

NoteModificare

  1. ^ „Gertruda de Sulzbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g Kindred Britain 
  3. ^ The Peerage 
  4. ^ a b c Profile of Berengar of Sulzbach, his wives and children in "Medieval Lands" by Charles Cawley

Legături externeModificare