Giambattista Basile

poet italian
Giambattista Basile
Date personale
Nume la naștereGiovanni Battista Basile Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Giugliano in Campania, Italia Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Giugliano in Campania, Italia Modificați la Wikidata
Frați și suroriAdriana Basile[*][[Adriana Basile (Italian composer and singer)|​]]  Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
scriitor de literatură pentru copii[*]
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[6][7]
Limba napoletană Modificați la Wikidata
Activitate
PseudonimGian Alesio Abbattutis[1]  Modificați la Wikidata
LimbiLimba napoletană  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeLo cunto de li cunti overo lo trattenemiento de peccerille[*][[Lo cunto de li cunti overo lo trattenemiento de peccerille |​]]
Lirici marinisti di Giambattista Basile[*][[Lirici marinisti di Giambattista Basile |​]]  Modificați la Wikidata

Giambattista Basile (n. , Giugliano in Campania, Italia – d. , Giugliano in Campania, Italia) a fost un poet italian, curtean și culegător de basme populare. Colecțiile sale includ cele mai vechi forme înregistrate ale multor basme europene cunoscute (și altele obscure).[8]

Biografie modificare

Născut la Giugliano într-o familie de clasă mijlocie napolitană, Basile a fost curtean și soldat pentru diverși prinți italieni, inclusiv dogele Veneției. Potrivit lui Benedetto Croce s-a născut în 1575, în timp ce alte surse indică februarie 1566. La Veneția a început să scrie poezie. Mai târziu s-a întors la Napoli pentru a servi drept curtean sub patronajul lui Don Marino II Caracciolo, prințul de Avellino, căruia i-a dedicat idila L'Aretusa (1618). Până la moartea sa, a ajunses la rangul de „conte” Conte di Torrone.

Cea mai cunoscută producție literară a lui Basile este din 1604 sub forma unei prefețe a lucrării Vaiasseide a prietenului său scriitorul napolitan Giulio Cesare Cortese⁠(d). În anul următor, villanella⁠(d) sa <i>Smorza</i> crudel amore a fost pusă pe muzică, iar în 1608 și-a publicat poemul Il Pianto della Vergine.

Este amintit în principal pentru că a scris colecția de basme napolitane intitulată Lo cunto de li cunti overo lo trattenemiento de peccerille (din napolitană „Povestea poveștilor sau Divertisment pentru micuți”), cunoscută și sub numele de Il Pentamerone publicată postum în două volume de sora sa Adriana⁠(d) din Napoli în 1634 și 1636 sub pseudonimul Gian Alesio Abbatutis. Ulterior a devenit cunoscută sub numele de Pentamerone. Deși neglijată o perioadă, lucrarea a avut o atenție deosebită, după ce frații Grimm au lăudat-o ca fiind prima colecție națională de basme.[9] Multe dintre aceste basme sunt cele mai vechi variante cunoscute ale unor basme.[10] Lucrarea include cele mai cunoscute versiuni europene ale poveștilor Rapunzel și Cenușăreasa, în timp ce versiunea chineză a Cenușăresei datează din 850 - 860 d.Hr. [11]

Giambattista Basile a petrecut mult timp la curțile nobililor din regatul de Neapole ; poveștile din Pentamerone au loc în pădurea și castele din Basilicata, în special orașul Acerenza.

În cultura populară modificare

Filmul Tale of Tales -- Il racconto dei racconti din 2015 este o ecranizare bazată pe colecția sa de povești.

Vezi și modificare

Giovanni Francesco Straparola

Referințe modificare

  1. ^ Virtual International Authority File 
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Giambattista Basile, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b Giambattista Basile, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b Giambattista Basile, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ Steven Swann Jones, The Fairy Tale: The Magic Mirror of Imagination, Twayne Publishers, New York, 1995, ISBN: 0-8057-0950-9, p38
  9. ^ Croce 2001, pp. 888–889.
  10. ^ Swann Jones 1995, p. 38.
  11. ^ See Ruth Bottigheimer: Fairy tales, old wives and printing presses. History Today, 31 December 2003. Retrieved 3 March 2011. Subscription required.