Grabovë e Sipërme

sat din Albania
Grabovë e Sipërme
Greãva, Grabuva, Grabova
—  Sat  —
Saltul Grabova văzut dinspre Shkembi Kopacit
Saltul Grabova văzut dinspre Shkembi Kopacit
Grabovë e Sipërme se află în Albania
Grabovë e Sipërme
Grabovë e Sipërme
Grabovë e Sipërme (Albania)
Poziția geografică
Coordonate: 40°47′43″N 20°24′31″E ({{PAGENAME}}) / 40.79528°N 20.40861°E

ȚarăAlbania
RegiuneElbasan
MunicipalitateGramsh
DiviziuneLenie

Altitudine1.250 m.d.m.

Fus orarOra Europei Centrale

Prezență online

Grabovë e Sipërme (sau Grabova; în aromână Greãva, Grabuva) este un sat din Albania locuit de aromâni.[1][2] Satul este situat în Lenie, o fostă municipalitate care în urma reformei administrative din 2015 a devenit diviziune a municipalității Gramsh.[3]

Grabova a fost inițial un oraș medieval înființat în secolul al X-lea. Aromânii au emigrat sau au părăsit Grabova în câteva ocazii de-a lungul istoriei, dar localitatea nu a fost niciodată părăsită complet. Primul val de depopulare a avut loc în secolul al XVII-lea, când Grabova a împărtășit soarta orașului Moscopole, iar un al doilea val în perioada interbelică, începând cu 1931, când mulți locuitori din Grabova s-au mutat în Elbasan și Lushnjë. În 1933, 15 familii din sat au emigrat în România. Inițial, ele s-au stabilit în Cadrilater, iar după retrocedarea acestuia către Bulgaria, în 1940, au migrat către satul Nisipari din județul Constanța, de unde s-au mutat în orașele din vecinătate, Medgidia, Ovidiu și Constanța. Un alt important val de migrație a început în 1950, când autoritățile comuniste au folosit meșterii din Grabova pentru a construi unități industriale în orașele Korçë, Pogradec, Gramsh, Elbasan și Tirana.[1] Cum Grabove sunt și alte dau satele numite : Nicea ( Niçë ) și Lunca ( Llëngë ) in judetul Pogradec, Albania.

În secolul al XVIII-lea, în sat a fost ridicată o biserică ortodoxă cu hramul Sfântul Nicolae, declarată monument cultural de categoria I în anul 1984.[4][5]

Cele mai răspândite nume din Grabova

modificare

Nume de familie

modificare

Bardhi, Buzo, Cyco, Canuti, Nishku, Trushi, Thano, Verushi.[1]

Prenume masculine

modificare

Andoni, Kristo, Dhimo, Theodhor (Dhori), Jani, Jorgji, Llambi, Dhionis, Pandeli, Piro, Spiro, Sotir (Sotiraqi), Themistokli, Thoma, Vangjeli, etc.[1]

Prenume feminine

modificare

Dhimitra, Margarita, Maria, Naunka, Parashqevi, Thomaidha, Violeta (Violta)[1]

Personalități născute la Grabova

modificare
  1. ^ a b c d e f Bardu, Nistor (). „La aromânii din localitatea Grabova (Greava) din Albania. Observații sociolingvistice” (PDF). Constanța: Institutul de Filologie Română „A. Philippide”. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  2. ^ Schwandner-Sievers, Stephanie (martie 1999). „The Albanian Aromanians' Awakening: Identity Politics and Conflicts in Post-Communist Albania”. European Centre for Minority Issues. Ecmi.de. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  3. ^ „LIGJ Nr. 115/2014 | QARKU ELBASAN” (PDF). Monitorul Oficial al Albaniei (în albaneză). vendime.al. . pp. 6368–6369. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  4. ^ „Gramsh, inspektime në kishën e Shën Kollit / FOTO”. Orthodoxia News Agency (în albaneză). orthodoxianewsagency.gr. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „LISTA E MONUMENTEVE TË KULTURËS - QARKU ELBASAN” (PDF). IKTK | Instituti Kombetar i Trashegimise Kulturore (în albaneză). iktk.gov.al. . p. 8 (poz.61). Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  6. ^ Омарчевски, Александър (). „ЖИВОТ И ДЕЙНОСТ НА БЪЛГАРСКИЯ ПАТРИАРХ КИРИЛ (по повод 40-тата годишнина от неговата блажена кончина)”. Biserica Ortodoxă Bulgară (în bulgară). bg-patriarshia.bg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Farka, Kurt (). „Si e njoha artisten e madhe me origjinë shqiptare, Lika Janko” (în albaneză). Shqiperia.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  8. ^ Dimitrova, Svetlana (). „Lika Yanko's sacral world”. Radio Bulgaria. bnr.bg. Arhivat din originalul de la . Accesat în .