Gramatica limbii istroromâne

Gramatica istroromânei este foarte asemănătoare cu gramatica celorlalte limbi romanice de est.

Morfologie

modificare

Evoluția Istro-Românei din Daco-Română a avut în vedere două distinct features:

  1. Declinarea substantivelor arată o raționalizare de forme: În mod normal, declinarea substantivelor în Română aproape a dispărut complet în Istroromână;
  2. Inflexiunea verbală este mai conservativă și evoluția ei nu este așa pronunțată.

Substantivele

modificare

Articolul are două forme: definită și nedefinită. Articolul definit ar fi nominal sau adjectival. Cel nominal fiind adăugat substantivelor și cel adjectival fiind plasat înnaintea adjectivelor.

Formele nominale sunt: pentru substantivele masculine: -l și -le, pentru cele feminine -a la singular și pentru masculin -i și feminin -le la plural.

Cu toate acestea, precum se vorbește în Daco-Română, -l-ul articlolului definit la masculin singular cade, rămânând consoana de legătură -u-; spre exemplu: (Daco-Română) lupul > (Istro-Română) lupu, (Daco-Română) ursul > (Istro-Română) ursu, (Daco-Română) mielul > (Istro-Română) mľelu.

-le de închide este folosit pentru toate substantivele masculine la singular ce se termină în -e; spre exemplu fråtele (fratele), sorele (soarele), cărele (câinele).

  • fiľ (fiu), fiľi (pl.)
Caz Istro-Română Aromână Megleno-Română Română
Nom/Ac sg. fiľu hiljlu iľiu fiul
Gen/Dat sg. lu fiľu a hiljlui lu iľiu al fiului
Nom/Ac pl. fiľi hiljli iľii fiii
Gen/Dat pl. lu fiľi a hiljlor lu iľii al fiilor
  • socru (socru), socri (pl.)
Caz Istro-Română Aromână Megleno-Română Română
Nom/Ac sg. socru socrulu socru socrul
Gen/Dat sg. lu socru a socrului lu socru al socrului
Nom/Ac pl. socri socri socri socrii
Gen/Dat pl. lu socri a socrilor lu socri al socrilor
  • fråte (frate), fråț (pl.)
Caz Istro-Română Aromână Megleno-Română Română
Nom/Ac sg. fråtele frate frateli fratele
Gen/Dat sg. lu fråtele a fratelui lu frateli al fratelui
Nom/Ac pl. fråț fratslji frațili frații
Gen/Dat pl. lu fråț a fratslor lu fraților al fraților

Cazul vocativ nu este prezent deoarece în mod normal, acesta corespunde cu nominativul.


Substantivele feminine

-a-ul ia locul lui și -e; ex: cåsĕ > cåsa (casa), nopte > nopta (noaptea); cu toate acestea câteva substantive feminine ce se termină într-un -e accentuat se comportă diferit, ex: ste > stevu (steaua), ne > nevu (neaua,zăpada).

  • fetĕ (fată), fete (pl.)
Caz Istro-Română Aromână Megleno-Română Română
Nom/Ac sg. feta feata feta fata
Gen/Dat sg. lu feta a featiljei lu feta al fetei
  • muľerĕ (muiere,femeie), muľere (pl.)
Caz Istro-Română Aromână Megleno-Română Română
Nom/Ac sg. muľera muljarea muľiarea muierea
Gen/Dat sg. lu muľera a muljariljei lu muľiarea al muierei
  • ste (stea), stele (pl.)
Caz Istro-Română Aromână Megleno-Română Română
Nom/Ac sg. stevu steao steua steaua
Gen/Dat sg. lu stevu a steaoljei lu steua al stelei
Nom/Ac pl. stelele steale stelili stelele
Gen/Dat pl. lu stelele a stealilor lu stelilor al stelelor

Substantivele neutre se comportă ca și cele masculine la singular și ca cele feminine la plural.

  • bråț (braț), bråțe (pl.) - bråțu (brațul), bråțele (pl.)
  • os (os), ose (pl.) - osu (osul), osele (pl.)
  • zid (zid), zidur (pl.) - zidu (zidul), zidurle (pl.)
  • plug (plug), plugur (pl.) - plugu (plugul), plugurle (pl.)

Formele articolului adjectival sunt ćela pentru masculin masculin și ćå pentru feminin singular, iar la masculin plural, ćeľ și femininul ćåle, ex: ćela bur (acela bun).

Articolul masculin nedefinit este un, la feminin fiind o. Declinarea articolului nedefinit a dispărut. Exemple: un om (un om), un cå (un cal), o misĕ (o masă), o båbĕ (o babă, o bătrână).

Adjectivele

modificare

Pronumele

modificare

Pronumele definit poate fi personal, posesiv, demonstrativ, relativ și interogativ.

Pronumele personal

modificare
Case I II III III I II III
Nom. io tu ie noi voi ieľ/iåle
Eu tu el ea noi voi ei
Ac. mire tire ăl ăl ne ve lor
Ac. me/m' te/t' ăl/l' o ne/n' ve/v' lor
te îl o ne îi
Dat. mi/âm/m' ți/âț/ț' âľ/ľ/lui âľ/ľ/ľei ni/ne/n' vi/ve/v' le/ľ
mie ție lui ei nouă vouă lor

ex: m-åm ărs (am râs), l-åi vezut (l-ai văzut)

Pronumele posesiv:

Sg. Masc. Fem. Pl. Masc. Fem.
meu/mev me meľ mele
teu/tev te teľ tele
seu/lui se/ľei seľ sele
noștru noștrĕ noștri noștre
voștru voștrĕ voștri voștre
lor lor lor lor

ex: mev ćåće (tatăl meu), lui căre (câinele lui), ľei måie (mama ei), noștri cåľ (caii noștri)

Pronumele demonstrativ

modificare
  • acest, aceasta: ćest, ćåsta
  • acești,aceste: ćeșť, ćåste

Mai poate începe și cu ț- sau ť- ex: țest om (acest om)

  • acel,acea: ćel, ćå
  • acei,acele: ćeľ, ćåle

De asemenea poate începe cu ț- e.g. țåle lingure (acele linguri)

  • acesta,aceasta: ćesta-istu, ćåsta-ista
  • acela,acea: ćela-istu, ćåista
  • celălalt,cealaltă: ćela-åt, ćå-åtĕ
  • ceilalți,celelalte: ćeľ-åľți, ćåle-åte

Pronumele relativ

modificare
  • care: cåre / cårle, pl. cårli

Pronumele interogativ

modificare
  • who: ćire / će
  • which: cåre / cårle, pl. cårli
  • which one: căt

Pronumele nedefinite

modificare

(M - F)

un,o: un - o

vreun,vreo: vrun - vro

un,o: ur - o

niciun,nicio: ničur - ničurĕ

nimic: nimic

ceva: ćeva

alt,altă: åt - åta - åto

fiecare: saki - saca - saco

oricare: cătcoder

Numerale

modificare

Numeralul cardinal

modificare

Majoritatea numerelor cardinale au origine latină, dar există și câteva împrumuturi din slavă

  1. un/ur (M), o (F)
  2. doi (M), do (F)
  3. trei
  4. påtru
  5. ćinć / ținț
  6. șåse
  7. șåpte
  8. opt / osăn
  9. devet
  10. zåće / zeće / deset
  11. urprezåće / iednaist
  12. doiprezåće / dvanaist
  13. treiprezåće / trenaist

19. devetprezåće

20. dovotezåće / dvadeset / dvaiset

21. dovotezåće și ur

30. treivotezåće

40. cvårnaru

50. ćinćvotezåće

...

100. sto

101. sto și ur

200. dovotesto

1000. miľår / tisuť / tåvžânt

Notă:

11 se compune ca în Română din '1 spre 10' ur-pre-zåće

20 se compune din 'de 2 ori 10' do-vote-zåće, iar 200 este 'de 2 ori 100' do-vote-sto

1000 miľår vine din dialectul Venețian, tisuť din Slavă, iar tåvžânt din Germană.

Numeralul ordinal

modificare

(M - F)

primul - prvi - prva

al 2-lea - doile - dova

al 3-lea - treile - treia

al 4-lea - påtrile - påtra

al 5-lea - ćinćile - ćinća

al 6-lea - șåsele - șåsa

al 7-lea - șåptele - șåpta

al 8-lea - osmule - osma

al 9-lea - devetile - deveta

al 10-lea - desetile - deseta

ultimul - zådni / zădăńu - zådńa


Bibliografie

modificare
  • A. Kovačec: Notes sur les formes de cas en istroroumain. Studia Romanica 13-14: 75-84, Zagreb 1962
  • A. Kovačec: Certaines modifications grammaticales des 'quantitatifs' et 'qualitatifs' istroroumains dues à l' influence croate. Studia Romanica 23: 195-210, Zagreb 1967
  • A. Kovačec: Le calque lexical d'après le croate comme cause de certains changements grammaticaux istroroumains. Actele celui de-al XII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, vol. 2: 1127-1131, București 1971
  • A. Kovačec: Istrorumunjsko-hrvatski rječnik s gramatikom i tekstovima (Glosar Istroromân-Croat cu gramatica și texte). Verba moritura vol. I, 1 - 378 p. Mediteran, Pula 1998

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare