Deschide meniul principal
Grigore Tabacaru
Date personale
Născut14 martie 1883(1883-03-14)
Hemeiuș, județul Bacău
Decedat (55 de ani)
București
Naționalitate România
Ocupațiepedagog, psiholog,
autor de manuale școlare

Grigore Tabacaru (n. 14 martie 1883, Hemeiuș – d. 9 martie 1939, București) este o personalitate notabilă din istoria începuturilor științelor pedagogiei și psihologiei, dublată de un neobosit om de cultură. A fost și autor de manuale pentru învățământul primar și gimnazial[1].

Schiță biograficăModificare

S-a născut în comuna Fântânele (azi Hemeiuș) și a urmat studiile medii la școala care mai târziu se va numi Gimnaziul Principele Ferdinand, iar azi se numește Colegiul Național „Ferdinand I” – Bacău. Aici se întâlnește pentru prima dată cu George Andone Vasiliu, (mai mare cu doi ani, cel care își va lua ca poet pseudonimul George Bacovia) și cu care va avea o lungă și fructuoasă colaborare jurnalistică.

A popularizat în România psihologia fiziologică⁠(en), pe atunci în vogă, și a urmărit și studiat pedagogia experimentală despre care a și scris la 20 de ani prima lucrare: „Caracterul”.

A înființat și a condus o serie de reviste al căror scop a fost educația națională, popularizarea cercetărilor din domeniul psihologiei și pedagogiei.

În 1911 este invitat la Congresul Internațional de Pedagogie de la Bruxelles. Cercetările și documentările în direcția psihologiei gândirii se concretizează într-o teză de doctorat susținută la München.

Urmează un lung șir de lucrări de specialitate și înființarea Universității Libere la Ghimeș - Bacău (într-un peisaj rural și montan de basm), influențat poate de Vălenii de Munte al lui Iorga[2].

Va rămâne în istoria culturii și pentru editarea operelor complete ale lui Ion Creangă cât și pentru fundarea Societății Ateneul Cultural, cu ajutorul căreia va scoate „Ateneul literar”, primul nume al revistei „Ateneu” de azi.

In memoriamModificare

Există în prezent o Casă Memorială „Grigore Tabacaru” în Hemeiuși, județul Bacău. Considerat printre băcăuanii de suflet, numele său a fost dat mai multor instituții:

  • Casei Corpului Didactic din Bacău[3]
  • Școlii Gimnaziale din Hemeiuș[4]
  • Unui liceu teoretic din Bacău[5]
  • Asociației Pedagogice „Grigore Tabacaru”, Bacău[6]
  • Editurii „Grigore Tabacaru” din Bacău
  • Școlii Postliceale „Grigore Tabacaru”

S-a instituit, în 1991, Premiul „Grigore Tabacaru” pentru performanță didactică.

Lucrări de pedagogie și psihologieModificare

  • Grigore Tabacaru – Scrieri pedagogice, Ed. Did. și Ped., București, 1979
  • Pedagogia experimentală –serie – 1932 – 1938
  • Protecția copiilor -1936
  • Didactica eperimentală – 1935
  • Bisericile Bacăului – 1932
  • Bacăul de altădată -1930

  • Istoria pedagogiei românești (coautor C. Moscu) – 1929
  • Psihologia pedagogică – 1929
  • Didactica - 1929
  • Psihologia – 1929
  • Principiile școalei active – 1924
  • Pedagogia - 1928[1]

Publicații periodiceModificare

  • Ateneul literar – 1925
  • Buletinul pedagogic – colaborări
  • Învățătorul român – colaborări
  • Știința Socială (D. Gusti) - colaborări[2]

NoteModificare

  1. ^ a b Grigore Tabacaru: o viață închinată școlii și culturii românești, CCD Bacău, 1973
  2. ^ a b Grigore Tabacaru: personalitate de seamă a pedagogiei românești, Spulber, 2008
  3. ^ Casa corpului didactic „Griogre Tabacaru”, Bacău; ccdbacau.ro; accesat la 18 octombrie 2016
  4. ^ Școala Gimnazială „Griogre Tabacaru”, Hemeiuș; portalul Agenției Române de asigurare a calității în Învățămîntul preuniversitar, aracip.eu; accesat la 18 octombrie 2016
  5. ^ Rezultate bacalaureat 2016 sesiunea vară pentru elevii din județul Bacău, de la liceul Teoretic „Griogre Tabacaru”, Bacău; ; accesat la 18 octombrie 2016
  6. ^ Asociația Pedagogică „Griogre Tabacaru”, Bacău; Pagini Aurii; accesat la 18 octombrie 2016

BibliografieModificare

  • Casa Corpului Didactic, Bacău, Grigore Tabacaru: o viață închinată școlii și culturii românești – Monografie, 1973, 222 p. (publicată în circuit închis)
  • Ștefanache Spulber - Grigore Tabacaru: personalitate de seamă a pedagogiei românești, Editura Grigore Tabacaru, Bacău, 2008, ISBN 978-606-8016-02-3, 200p.