Gyárfás Kurkó

jurnalist român
Gyárfás Kurkó
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Sândominic, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Brașov, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

Partid politicPCR

Gyárfás Kurkó (n. 1909, Sândominic, comitatul Ciuc – d. 22 mai 1983, Brașov) a fost un politician de stânga, redactor al revistei Népi Egység (Unitatea Poporului), deținut politic amnistiat.

Biografie modificare

A învățat meseria de lăcătuș mecanic, mai târziu și-a deschis atelier de tâmplărie metalică în Brașov. În august 1934 o parte din Partidul Maghiarilor s-a separat în MADOSZ. Kurkó a devenit conducătorul filialei din Brașov, iar din 1938, președinte pe țară al acestei organizații. În timpul dictaturii regelui Carol al II-lea Madosz a funcționat ilegal. În iunie 1940 a fost reținut împreună cu alți membri Madosz și ținut în Caracal până în noiembrie. De acolo a fost transferat la Brașov.

După 23 august 1944 la Brașov a luat ființă o nouă formațiune politică a etnicilor maghiari, noul organism intitulându-se Uniunea Populară Maghiară, cu Gyárfás Kurkó președinte, până în 1947.[2] Tot perioada respectivă a pus bazele revistei Népi Egység, al cărei redactor a fost până în 1947. În acești ani a luptat pentru drepturi colective ale minorităților, probleme înaintate și în Parlament, unde a fost ales din partea UPM. Proiectul respectiv de lege a rămas neadoptat.

În 1949 Gyárfás Kurkó a fost arestat împreună cu alte persoane, printre care și Áron Márton, episcopul catolic al Transilvaniei, scriitori, publiciști maghiari etc. În data de 6 august 1951 a fost condamnat la 10 ani de închisoare grea și 25 de ani muncă silnică.[3] În urma torturilor la care a fost supus, Gyárfás Kurkó și-a pierdut mințile.[4]

A fost eliberat la 4 august 1964, cu ocazia amnistiei politice. În anul 1968, cu ocazia rejudecării procesului, s-a constatat inexistența probelor de vinovăție, astfel că Gyárfás Kurkó a fost reabilitat.[4] Până la pensionare a lucrat ca muncitor textilist, dar i s-a reeditat cartea Nehez kenyer. A decedat în 1983 la Brașov, unde a fost înmormântat.

Note modificare

  1. ^ a b Kurkó Gyárfás, accesat în  
  2. ^ Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Maghiarii din România (1956-1968), 1006 p., Fundația CRDE, Cluj-Napoca, 2003; ISBN 973-86239-2-8
  3. ^ Procesul comunismului - mărturii – sinteză
  4. ^ a b „Hilda Hencz: Bucureștiul maghiar - scurtă istorie a maghiarilor din București de la începuturi până în prezent. - București : Biblioteca Bucureștilor, 2011; ISBN 978-973-8369-97-9” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe modificare