Helvig de Schleswig

(Redirecționat de la Helvig de Sønderjylland)
Helvig de Schleswig
Haelwig of Denmark c 1375 crop.jpg
Date personale
Născută1320 Modificați la Wikidata
Decedatăc. 1374
Mănăstirea Esrum
ÎnmormântatăMănăstirea Esrum
PărințiEric al II-lea, Duce de Schleswig
Adelaide de Holstein-Rendsburg
Frați și suroriValdemar al III-lea al Danemarcei Modificați la Wikidata
Căsătorită cuValdemar al IV-lea al Danemarcei
CopiiChristopher, Duce de Lolland
Ingeborg, Ducesă de Mecklenburg
Margareta I a Danemarcei
CetățenieFlag of Denmark.svg Danemarca Modificați la Wikidata
Religieromano-catolică
Ocupație consort[*][[consort (spouse of a ruler)|​]] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriRegină
Familie nobiliarăCasa de Estridsen
linia Abelslægten
Regină consort a Danemarcei
Domnie1340–1374

Helvig de Schleswig (daneză Helvig af Slesvig; 1320–1374), a fost regină consort, soția regelui Valdemar al IV-lea al Danemarcei. A fost mama reginei Margareta I a Danemarcei, Norvegiei și Suediei.

BiografieModificare

Helvig a fost fiica Ducelui Eric al II-lea de Schleswig și al Adelaidei de Holstein-Rendsburg. A fost sora Ducelui Valdemar al V-lea de Schleswig. Data nașterii ei este necunoscută, însă ea și fratele ei erau copii la moartea tatălui lor în 1325; se estimează că ea s-a născut în jurul anului 1320.

Fratele ei a pretins tronul danez împreună cu viitorul Christopher al II-lea al Danemarcei, și a fost rege al Danemarcei în perioada 1326-30 sub regența unchiului matern Gerhard de Holstein. La sfârșitul anilor 1330, fratele ei a făcut o alianță cu fiul lui Christopher, Valdemar al IV-lea, împotriva unchiului Gerhard de Holstein și a aranjat o căsătorie între Helvig și Valdemar. Ea a adus ca zestre provincia Nørrejylland și un sfert din teritoriul Jylland de nord pe râul Kongeå. Nunta a avut loc la castelul Sønderborg în 1340. După nuntă, cuplul a călătorit la Viborg să fie salutat în mod oficial ca rege și regina Danemarcei.

Se cunosc puține despre regina Helvig. Nu este menționat să fi fost activă politic sau să fi exercitat vreo influență. Era de ațteptat, de exemplu, să fi servit ca regentă în timpul pelerinajului lui Valdemar în 1346, dar nu există nici o mențiune că ea a făcut-o. Până la nașterea viitoarei Margareta I a Danemarcei în 1353, ea a locuit cu Valdemar, dar după acel an, nu mai există dovezi că cei doi au locuit împreună.

O teorie tradițională spune că regele Valdemar a repudiat-o pe regină și a închis-o la castelul Søborg pentru adulter. Această teorie se bazează pe un vechi cântec folk, care descrie dragostea dintre regină și cavaler. Povestea nu este confirmată. ALtă teorie pretinde că regina s-a separat de rege din cauza adulterului lui cu Tove, și a plecat la mănăstirea Esrum în 1355. Nici una din aceste teorii nu este confirmată și motivul separării lor este necunoscut.

CopiiModificare

Helvig și Valdemar IV au avut cel puțin șase copii:

  1. Christopher, Duce de Lolland (1344–1363)
  2. Margaret (1345–1350); logodită cu Henric al III-lea, Duce de Mecklenburg-Schwerin
  3. Ingeborg (1347–1370); căsătorită cu Henric al III-lea, Duce de Mecklenburg-Schwerin. A fost bunica maternă a regelui Eric de Pomerania
  4. Catherine (1349);
  5. Valdemar (1350);
  6. Margareta I a Danemarcei (1353–1412)