Henri Lebasque
| Henri Lebasque | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [2][3][4][5][6]  Champigné, Pays de la Loire, Franța |
| Decedat | (71 de ani)[6] Le Cannet, Alpes-Maritimes, Franța |
| Copii | Marthe Lebasque[*] |
| Cetățenie |  Franța[7] |
| Ocupație | pictor artist grafic[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| Activitate | |
| Studii | Académie Colarossi[*] |
| Mișcare artistică | postimpresionism |
| Opere importante | Q17491469[*], Q17491508[*], Q17491899[*] |
| Premii | Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*][1] |
Modifică date / text  | |
Henri Lebasque (n. , Champigné, Pays de la Loire, Franța – d. , Le Cannet, Alpes-Maritimes, Franța) a fost un pictor francez post-impresionist. S-a născut la Champigné (Maine-et-Loire). Opera sa este reprezentată în muzeele franceze, în special Angers, Geneva (Petit Palais), Lille (Musée des Beaux-Arts), Nantes și Paris (Musée d’Orsay).
Educație și dezvoltare artistică
modificareȘi-a început educația la École régionale des beaux-arts d’Angers și s-a mutat la Paris în 1886. Acolo, Lebasque a început studiile sub îndrumarea lui Léon Bonnat și l-a ajutat pe Ferdinand Humbert cu picturile decorative de la Panthéon. În această perioadă, Lebasque i-a cunoscut pe Camille Pissarro și Auguste Renoir, care ulterior vor avea un impact mare asupra activității sale.
Viziunea lui Lebasque a fost colorată de contactul său cu pictorii mai tineri, în special cu Édouard Vuillard și Pierre Bonnard, fondatorii Les Nabis,[8] un grup de pictori intimiști care au favorizat pentru prima dată calmul și liniștea subiectelor interne. De la prima întâlnire cu Georges Seurat și Paul Signac, Lebasque a aflat semnificația unei teorii a culorilor care a subliniat utilizarea culorilor complementare în nuanțe.
Cariera
modificareLebasque a fost membru fondator al Salon d'Automne în 1903[9] alături de prietenul său Henri Matisse și a expus la Salon des Indépendants.[10] Doi ani mai târziu, un grup de artiști au expus acolo, printre care Georges Rouault, André Derain, Henri Ottmann, Édouard Vuillard și Matisse. De asemenea, Lebasque s-a împrietenit cu artiști precum Raoul Dufy, Louis Valtat și Henri Manguin, ultimul dintre care l-a introdus pe Lebasque în sudul Franței.
Timpul petrecut în sudul Franței a dus la o transformare radicală în tablourile lui Lebasque, schimbându-și paleta de culori pentru totdeauna. Alte călătorii au inclus Vendée, Normandia și Bretania.
Lebasque a avut și ceva succes comercial în timpul vieții. A lucrat la decorarea teatrului de pe Champs-Elysées și la nava Transatlantique.
Lebasque a murit la Cannet, Alpes Maritimes în 1937.
Galerie de picturi
modificare-
Țigarea, 1921; Musée d'Art et d'Industrie de Roubaix -
Cheiul de la St Pierre în Cannes -
Sub lampă, 1904; Muzeul de Arte Frumoase din Nancy -
O tânără în pădure, 1897; Muzeul de Artă din Ponce
Note
modificare- ^ Baza de date Léonore
- ^ Henri Lebasque, Autoritatea BnF
- ^ Henri Lebasque, Benezit Dictionary of Artists, accesat în
- ^ Henri LEBASQUE, Le Delarge, accesat în
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în
- ^ „The Nabis Group”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Catalogue des ouvrages de peinture, sculpture, dessin, gravure, architecture et art décoratif, Société du Salon d'automne 1903, p.45, no.344-346; archive.org
- ^ Société des artistes indépendants/ Catalogue de la 21me exposition, 1905. p.140 (p.144), no. 2370-2377; Metropolitan Museum of Art (New York, N.Y.)