Henry Hazlitt

Date personale
Henry Hazlitt

Născut	28 noiembrie 1894^[1]^[2]^[3] Pennsylvania, SUA
Decedat	9 iulie 1993 (98 de ani)^[1] New York City, New York, SUA^[4]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	jurnalist economist filozof
Limbi vorbite	limba engleză^[2]^[5]
Modifică date / text

Henry Stuart Hazlitt (/ˈhæzlɪt/; n. 28 noiembrie 1894, Pennsylvania, SUA – d. 9 iulie 1993, New York City, New York, SUA) a fost un jurnalist american, care a scris articole despre business și economie pentru The Wall Street Journal, The Nation^⁠(d), The American Mercury^⁠(d), Newsweek și The New York Times.^[6]

Biografie

Henry Hazlitt s-a născut în Philadelphia, Pennsylvania și a copilărit în Brooklyn, New York. Hazlitt a fost un descendent al eseistului britanic William Hazlitt,^[7] dar a crescut într-o sărăcie relativă, tatăl său murind când acesta era copil. Primii săi eroi au fost Herbert Spencer și William James, iar primul său vis era să aibă o carieră academică în psihologie și filozofie. A urmat studiile la City College^⁠(d) din New York, dar a renunțat la cursuri pentru a-și întreține mama rămasă văduvă de două ori.^[8]

Hazlitt și-a început cariera la The Wall Street Journal ca secretar al directorului-editor în perioada adolescenței, iar interesul său pentru domeniul economiei s-a dezvoltat în această perioadă. A susținut că lucrarea The Common Sense of Political Economy de Philip Wicksteed^⁠(d) a reprezentat o „influență extraordinară” asupra sa.^[9] Hazlitt a publicat prima sa carte - Thinking as a Science - la vârsta de 21 de ani.^[10] A început să scrie lucrarea când a conștientizat că era mai important să gândești limpede decât să memorezi informații. După cum explică acesta în primele pagini ale cărții:

Toți oamenii știu că există lucruri rele în lume care trebuie îndreptate. Toți oamenii au idei destul de clare despre ce sunt aceste rele. Dar pentru majoritatea oamenilor, unul distinct iese în evidență. De fapt, pentru unii acest lucru iese în evidență cu o intensitate atât de remarcabilă încât ei pierd din vedere alte lucruri rele sau le privesc drept consecințele naturale ale propriului lor rău suprem.
Pentru socialist acest rău este sistemul capitalist; pentru prohibiționist este lipsa de cumpătare; pentru feminist este supunerea femeilor; pentru duhovnic este declinul religiei; pentru Andrew Carnegie este războiul; pentru republicanul convins este Partidul Democrat și așa mai departe ad infinitum.
Și eu am un mic rău personal, căruia în momentele mai pasionate am tendința să i le atribui pe toate celelalte. Acest rău este neglijarea gândirii. Și când spun gândire mă refer la gândirea reală, gândirea independentă, gândirea serioasă.^[11]

În timpul Primului Război Mondial, a servit în cadrul Forțelor Aeriene. S-a înrolat în New York City la 11 februarie 1918 și a servit ca parte a Signal Enlisted Reserve Corps până la 9 iulie 1918. A fost apoi în Princeton, New Jersey, la Școala de Aeronautică Militară până pe 22 octombrie, când a fost trimis la AS Camp Dick din Dallas, Texas, pentru câteva săptămâni până pe 7 noiembrie și a fost trecut în rezervă la 12 decembrie 1918. S-a întors la New York și s-a stabilit în Washington Square Park^⁠(d), unde a locuit timp de mulți ani.^[12]

Opere

Thinking as a Science, 1916
The Way to Will-Power, 1922
A Practical Program for America, 1932
The Anatomy of Criticism, 1933
Instead of Dictatorship, 1933
A New Constitution Now, 1942
Freedom in America: The Freeman (cu Virgil Jordan), 1945
The Full Employment Bill: An Analysis, 1945
Economics in One Lesson, 1946
Will Dollars Save the World?, 1947
Forum: Do Current Events Indicate Greater Government Regulation, Nationalization, or Socialization?, Proceedings from a Conference Sponsored by The Economic and Business Foundation, 1948
The Illusions of Point Four, 1950
The Great Idea, 1951 (publicată sub titlul Time Will Run Back în Marea Britanie, revizuită și republicată sub acest titlu în 1966.)
The Free Man's Library, 1956
The Failure of the 'New Economics': An Analysis of the Keynesian Fallacies, 1959
The Critics of Keynesian Economics (ed.), 1960
What You Should Know About Inflation, 1960
The Foundations of Morality, 1964
Man vs. The Welfare State, 1969
The Conquest of Poverty, 1973
To Stop Inflation, Return to Gold, 1974
The Inflation Crisis, and How To Resolve It, 1978
From Bretton Woods to World Inflation, 1984
The Wisdom of the Stoics: Selections from Seneca, Epictetus, and Marcus Aurelius, cu Frances Hazlitt, 1984
The Wisdom of Henry Hazlitt, 1993
Rules for Living: The Ethics of Social Cooperation, 1999
Business Tides: The Newsweek Era of Henry Hazlitt, 2011

Note

^ ^a ^b Henry Hazlitt, Internet Speculative Fiction Database, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Henry Hazlitt, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
^ „Henry Hazlitt”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Doherty, B., Radicals for Capitalism: a Freewheeling History of the Modern American Libertarian Movement (New York: PublicAffairs, 2007), pp. 33, 91–94, 97, 123, 156, 159, 162–167, 189, 198–199, 203, 213, 231, 238 and 279; Nash, G. H., The Conservative Intellectual Movement in America Since 1945 (New York: Basic Books, 1976) pp. 418–420.
^ "Hall of Fame", Vanity Fair, February 1934, p. 37.
^ „Interview with Henry Hazlitt”. the Ludwig von Mises Institute. 1984. Accesat în 8 martie 2011. ; Greaves, Bettina Bien, „Remembering Henry Hazlitt”. The Freeman. Arhivat din original la 13 ianuarie 2013. Accesat în 17 februarie 2011. ; Rockwell, Llewellyn H., „Biography of Henry Hazlitt”. the Ludwig von Mises Institute. Accesat în 16 februarie 2011.
^ „Interview with Henry Hazlitt”. the Ludwig von Mises Institute. 1984. Accesat în 8 martie 2011.
^ Thinking as a Science
^ Thinking as a Science
^ Greaves, Bettina Bien, „Remembering Henry Hazlitt”. The Freeman. Arhivat din original la 13 ianuarie 2013. Accesat în 17 februarie 2011.

Lectură suplimentară

The Complete Bibliography of Henry Hazlitt Arhivat în 2 aprilie 2015, la Wayback Machine.. Irvington-on-Hudson, New York: Foundation for Economic Education, 2 March 2015.
Henry Hazlitt: A Giant of Liberty, Ludwig von Mises Institute, 1994. ISBN 978-0945466161.
Henry Hazlitt: an Appreciation. Irvington-on-Hudson, New York: Foundation for Economic Education, 1989. (pp. 8–9)
Interviu cu Henry Hazlitt.
Richard M. Ebeling and Roy A. Childs, Jr., "Henry Hazlitt: An Appreciation," Laissez Faire Books, November 1985.
Greaves, Bettina Bien. “Henry Hazlitt: A Man for Many Seasons”. Irvington-on-Hudson, New York: Foundation for Economic Education, 1 November 1989.
Greaves, Bettina Bien (2008). "Hazlitt, Henry (1894–1973)". In Hamowy, Ronald (ed.). The Encyclopedia of Libertarianism. Thousand Oaks, CA: Sage; Cato Institute. pp. 220–221. doi:10.4135/9781412965811.n132. ISBN 978-1412965804. LCCN 2008009151. OCLC 750831024.
Henry Hazlitt, "The Early History of FEE," The Freeman, March 1984 (article is excerpted from his remarks at the Leonard E. Read Memorial Conference on Freedom, November 18, 1983.)
Llewellyn H. Rockwell, "Henry Hazlitt: Journalist of the Century," The Freeman, May 1995.
Murray N. Rothbard, "Henry Hazlitt Celebrates 80th Birthday," Human Events, November 20, 1974, reprinted in The Libertarian Forum, December 1974.
George Selgin, Don Boudreaux, and Sanford Ikeda:, "An Interview with Henry Hazlitt", Austrian Economics Newsletter, Spring 1984.
"Reason Interview: Henry Hazlitt", Reason, December 1984.
Hans F. Sennholz, edit., The Wisdom of Henry Hazlitt, Foundation for Economic Education, 1993.
Riggenbach, Jeff (November 10, 2010). "Henry Hazlitt and the Rising Libertarian Generation". Mises Daily. Ludwig von Mises Institute.
Jeffrey Tucker, "Henry Hazlitt: The People's Austrian" in Randall Holcombe, edit., The Great Austrian Economists (2009; publicată sub titlul 15 Great Austrian Economists, 1999), pp. 167–179.

Legături externe

en Henry Hazlitt pe Curlie
en Henry Hazlitt la Google Books.
en Henry Hazlitt la HathiTrust.
en Henry Hazlitt la Internet Archive.
en Henry Hazlitt la Online Liberty Library.
en Henry Hazlitt la Open Library.
en Henry Hazlitt la Project Gutenberg.
en Henry Hazlitt la WorldCat.
en Interviu la C-SPAN
en The Complete Bibliography of Henry Hazlitt la Foundation for Economic Education.
en A Biography of Henry Hazlitt, Llewellyn H. Rockwell Jr., Mises Institute

[8c7498f3a11919e0c8376209255915a8-1] Henry Hazlitt, Internet Speculative Fiction Database, accesat în 9 octombrie 2017

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-2] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[783d0ab83cb2bf12c8d460bc5c3f4406-3] Henry Hazlitt, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017

[53d68cb79d0949f5074d742c3599453e-4] „Henry Hazlitt”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-5] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[6] Doherty, B., Radicals for Capitalism: a Freewheeling History of the Modern American Libertarian Movement (New York: PublicAffairs, 2007), pp. 33, 91–94, 97, 123, 156, 159, 162–167, 189, 198–199, 203, 213, 231, 238 and 279; Nash, G. H., The Conservative Intellectual Movement in America Since 1945 (New York: Basic Books, 1976) pp. 418–420.

[Hall_of_Fame-7] "Hall of Fame", Vanity Fair, February 1934, p. 37.

[8] „Interview with Henry Hazlitt”. the Ludwig von Mises Institute. 1984. Accesat în 8 martie 2011. ; Greaves, Bettina Bien, „Remembering Henry Hazlitt”. The Freeman. Arhivat din original la 13 ianuarie 2013. Accesat în 17 februarie 2011. ; Rockwell, Llewellyn H., „Biography of Henry Hazlitt”. the Ludwig von Mises Institute. Accesat în 16 februarie 2011.

[9] „Interview with Henry Hazlitt”. the Ludwig von Mises Institute. 1984. Accesat în 8 martie 2011.

[:0-10] Thinking as a Science

[:02-11] Thinking as a Science

[thefreemanonline1-12] Greaves, Bettina Bien, „Remembering Henry Hazlitt”. The Freeman. Arhivat din original la 13 ianuarie 2013. Accesat în 17 februarie 2011.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]