Hessische Altneckarschlingen
| Hessische Altneckarschlingen | |
 | |
  | |
| Poziția |  Districtul Bergstraße Germania |
|---|---|
| Coordonate | 49°46′36″N 8°35′28″E / 49.77676°N 8.59121°E |
| Suprafață | 2.793 ha  |
| Înființare | |
| Cod Natura 2000 | DE6217403 |
Modifică date / text  | |
Hessische Altneckarschlingen este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din Germania întinsă pe o suprafață de 2.894,19 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Hessische Altneckarschlingen este situat la coordonatele 49°45′14″N 8°34′53″E / 49.7539°N 8.5814°E.
Înființare
modificareSitul Hessische Altneckarschlingen a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în aprilie 2003[1] pentru a proteja 81 de specii de animale.[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[2] de păsări (81): lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar-de-rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață lingurar (Anas clypeata), rață mică (Anas crecca crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață cârâitoare (Anas querquedula), Anas strepera strepera, gâscă cenușie (Anser anser), gâscă de semănătură (Anser fabalis), fâsă de luncă (Anthus pratensis), fâsă de pădure (Anthus trivialis), Ardea cinerea cinerea, Ardea purpurea purpurea, rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), buhai de baltă (Botaurus stellaris stellaris), Branta leucopsis, fugaci de țărm (Calidris alpina), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci pitic (Calidris temminckii), Charadrius dubius curonicus, prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), cioară de semănătură (Corvus frugilegus), prepeliță (Coturnix coturnix), cristeiul de câmp (Crex crex), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă albă (Egretta alba), presură sură (Emberiza calandra), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), becațină comună (Gallinago gallinago), Gallinula chloropus chloropus, Grus grus grus, Ixobrychus minutus minutus, capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), pescăruș râzător (Larus ridibundus), grelușelul-de-tufiș (Locustella fluviatilis), Luscinia svecica cyanecula, becațină mică (Lymnocryptes minimus), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), Numenius arquata arquata, grangur (Oriolus oriolus), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), notatița cu ciocul subțire (Phalaropus lobatus), bătăuș (Philomachus pugnax), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), Podiceps cristatus cristatus, Podiceps nigricollis nigricollis, cresteț pestriț (Porzana porzana), Rallus aquaticus aquaticus, ciocântors (Recurvirostra avosetta), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus), lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar (Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), Tachybaptus ruficollis ruficollis, fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), pupăză (Upupa epops), nagâț (Vanellus vanellus).
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 1 specie de păsări.[2]
Note
modificare- ^ a b 2008.03; Verordnung über die Natura 2000-Gebiete in Hessen vom 16.01.2008, GVBl. I Nr. 4 S. 30
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Hessische Altneckarschlingen”. Accesat în .
- ^ a b „Hessische Altneckarschlingen”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .