Himeră economică

O himeră economică, foarte frecvent folosindu-se termenul din limba engleză, economic bubble (sau termeni similari, speculative bubble, market bubble, price bubble, financial bubble, ori speculative mania), a cărui traducere corectă este un balon de săpun economic, este un grup de tranzacții bursiere la volume ridicate și care diferă considerabil de valoarea intrinsecă sau reală a acestora; conform originalului, "trade in high volumes at prices that are considerably at variance from intrinsic values".^[1]^[2]

Deși unii economiștii contestă existența acestor baloane de săpun economice, ^[3] cauza sau cauzele reale ale acestor himere economice rămân un permanent semn de întrebare pentru aceia care sunt convinși că prețurile bunurilor fixe pot adesea devia considerabil față de valoarea lor intrinsecă.

O bulă speculativă există în condițiile în care un instrument financiar este evaluat la suprapreț de-a lungul unei perioade îndelungate. Prezența clienților care cumpără un produs financiar cu speranță că îl vor putea revinde mai târziu pentru o sumă mai mare este un alt factor care contribuie frecvent la crearea de bule financiare. Dacă apare o bulă economică pe piața, atunci există riscul de „prăbușire” a valorii instrumentului financiar respectiv: clienții vor continua să cumpere atâta timp cât consideră că există și alți cumpărători pe piață, astfel încât când mulți decid să vândă prețul va cădea. Din păcate, este dificil de ghicit când prețul unui produs financiar reprezintă corect valoarea fundamentală a acestuia, astfel încât bulele economice sunt foarte greu de detectat. Unii economiști insistă că bulele economice nu apar niciodată (sau aproape niciodată).

Exemple cunoscute de crize economice și prăbușiri la bursă includ Tulipomania din secolul al XVII-lea, Criza de pe Wall Street din 1929, criza imobiliară din Japonia din anii 1980, bula dot.com (bula internetului) din 2000–2001, și mai nou criza imobiliară din Statele Unite ale Americii (care însă dă semne de revenire). În anii 2000 a început o bulă imobiliară prin care prețul caselor a crescut semnificativ.^[4]

Impact

Cauze posibile

Factori social psihologici

Teoria prostului mai mare

Lăcomie

Psihologia de turmă

Lichiditate

Alte cauze posibile

Referințe

^ King, Ronald R.; Smith, Vernon L.; Williams, Arlington W. and van Boening, Mark V. "The Robustness of Bubbles and Crashes in Experimental Stock Markets," R. H. Day and P. Chen, Nonlinear Dynamics and Evolutionary Economics. Oxford, England: Oxford University Press, 1993
^ Lahart, Justin, "Bernanke's Bubble Laboratory, Princeton Protégés of Fed Chief Study the Economics of Manias", The Wall Street Journal, 16 mai 2008; Page A1 [1]
^ Peter Garber (2001), Famous First Bubbles: The Fundamentals of Early Manias. MIT Press, ISBN 0-262-57153-6.
^ „Famous First Bubbles: The Fundamentals of Early Manias” (PDF).

Legături externe

Discussion of the recent stock market bubble Arhivat în 22 iunie 2008, la Wayback Machine.
Discussion of the US housing bubble and conflicting opinions. Arhivat în 13 mai 2008, la Wayback Machine.
The compelling Real DJIA, 1924-now*
When Bubbles Burst (PDF), World Economic Outlook, International Monetary Fund, April 2003.

[robustness-1] King, Ronald R.; Smith, Vernon L.; Williams, Arlington W. and van Boening, Mark V. "The Robustness of Bubbles and Crashes in Experimental Stock Markets," R. H. Day and P. Chen, Nonlinear Dynamics and Evolutionary Economics. Oxford, England: Oxford University Press, 1993

[2] Lahart, Justin, "Bernanke's Bubble Laboratory, Princeton Protégés of Fed Chief Study the Economics of Manias", The Wall Street Journal, 16 mai 2008; Page A1 [1]

[3] Peter Garber (2001), Famous First Bubbles: The Fundamentals of Early Manias. MIT Press, ISBN 0-262-57153-6.

[4] „Famous First Bubbles: The Fundamentals of Early Manias” (PDF).

[1]

[2]

[3]

[4]